Ungaria forțează mâna UE! Trei ruși scoși de pe lista sancțiunilor

Uniunea Europeană este aproape de un acord privind prelungirea sancțiunilor împotriva Rusiei, după ce, la cererea Ungariei, trei persoane au fost eliminate din lista restricțiilor, potrivit Bloomberg, care citează surse informate.

În prezent, UE a inițiat așa-numita procedură scrisă de aprobare, care se va încheia în dimineața zilei de vineri, 14 martie. După această etapă, sancțiunile vor fi extinse pentru încă șase luni. Numele persoanelor eliminate din listă nu au fost dezvăluite de agenție, notează Bloomberg.

Potrivit Bloomberg, Ungaria a încercat inițial să obțină ridicarea sancțiunilor pentru opt persoane, în schimbul sprijinului său pentru prelungirea măsurilor restrictive. În ultimul moment, și Luxemburgul a formulat cereri similare, solicitând eliminarea lui Mihail Fridman, fondatorul „Alfa-Group”, din lista de sancțiuni. Cu toate acestea, sursele citate afirmă că omul de afaceri rus va rămâne sub sancțiuni.

Decizia de prelungire a regimului sancționator în UE este reînnoită la fiecare șase luni și necesită aprobarea unanimă a tuturor statelor membre. Actualele sancțiuni expiră pe 15 martie. Ungaria a folosit în repetate rânduri amenințarea blocării sancțiunilor ca mijloc de presiune asupra Bruxelles-ului pentru a obține concesii în favoarea sa. În mod obișnuit, după negocieri și compromisuri, Budapesta acceptă, în final, extinderea restricțiilor.

Anterior, Financial Times a raportat că Ungaria a insistat pentru eliminarea lui Mihail Fridman din lista de sancțiuni, amenințând că altfel va bloca prelungirea măsurilor care vizează aproximativ 2.000 de cetățeni ruși.

Din lista celor opt persoane pentru care Budapesta a cerut ridicarea sancțiunilor, FT menționa și miliardarul Alișer Usmanov, precum și pe Piotr Aven, partener de afaceri al lui Fridman. Totuși, Ungaria a renunțat ulterior la o parte dintre solicitări, concentrându-se exclusiv pe excluderea lui Fridman.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ruși #sanctiuni #Ungaria

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.