Ungaria forțează mâna UE! Trei ruși scoși de pe lista sancțiunilor

Uniunea Europeană este aproape de un acord privind prelungirea sancțiunilor împotriva Rusiei, după ce, la cererea Ungariei, trei persoane au fost eliminate din lista restricțiilor, potrivit Bloomberg, care citează surse informate.

În prezent, UE a inițiat așa-numita procedură scrisă de aprobare, care se va încheia în dimineața zilei de vineri, 14 martie. După această etapă, sancțiunile vor fi extinse pentru încă șase luni. Numele persoanelor eliminate din listă nu au fost dezvăluite de agenție, notează Bloomberg.

Potrivit Bloomberg, Ungaria a încercat inițial să obțină ridicarea sancțiunilor pentru opt persoane, în schimbul sprijinului său pentru prelungirea măsurilor restrictive. În ultimul moment, și Luxemburgul a formulat cereri similare, solicitând eliminarea lui Mihail Fridman, fondatorul „Alfa-Group”, din lista de sancțiuni. Cu toate acestea, sursele citate afirmă că omul de afaceri rus va rămâne sub sancțiuni.

Decizia de prelungire a regimului sancționator în UE este reînnoită la fiecare șase luni și necesită aprobarea unanimă a tuturor statelor membre. Actualele sancțiuni expiră pe 15 martie. Ungaria a folosit în repetate rânduri amenințarea blocării sancțiunilor ca mijloc de presiune asupra Bruxelles-ului pentru a obține concesii în favoarea sa. În mod obișnuit, după negocieri și compromisuri, Budapesta acceptă, în final, extinderea restricțiilor.

Anterior, Financial Times a raportat că Ungaria a insistat pentru eliminarea lui Mihail Fridman din lista de sancțiuni, amenințând că altfel va bloca prelungirea măsurilor care vizează aproximativ 2.000 de cetățeni ruși.

Din lista celor opt persoane pentru care Budapesta a cerut ridicarea sancțiunilor, FT menționa și miliardarul Alișer Usmanov, precum și pe Piotr Aven, partener de afaceri al lui Fridman. Totuși, Ungaria a renunțat ulterior la o parte dintre solicitări, concentrându-se exclusiv pe excluderea lui Fridman.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ruși #sanctiuni #Ungaria

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.