Uriașul metalifer care înădușă Moldova cu fum speră să-și repornească furnalele la turații maxime

20 Ian. 2023, 17:10
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
20 Ian. 2023, 17:10 // Actual //  bani.md

Uzina Metalurgică de la Râbniţa a solicitat autorizaţia de gestionare a deşeurilor şi a emisiei de poluanţi pentru o perioadă de cinci ani. Deşi procesul de monitorizare şi verificare a documentelor nu s-a încheiat, ministrul Mediului, Iordanca-Rodica Iordanov, afirmă că activitatea întreprinderii se încadrează în parametrii tehnici, prevăzuţi de lege.

„Ei se încădrează în limitele prevăzute de cadrul tehnic pentru astfel de genuri de activitate. Evident, depăşiri pot să existe la momentul de faţă, dar o creştere bruscă a acestor depăşiri nu a fost înregistrată. Mai multe luni în urmă ei au depus seturi de documente, ca să li se elibereze autorizaţia pentru cinci ani, dar este un proces destul de anevoios de verificare, pentru că, în primul rând, sunt documente tehnice forte ample”, a declarat Rodica Iordanov, citată de canal2.md.

Acordarea autorizației de mediu Uzinei Metalurgice de la Rîbnița este folosită ca monedă de schimb pentru livrarea energiei electrice Republicii Moldova de către Centrala de la Cuciurgan. Asta a și fost motivul pentru care ar fi demisionat fostul ministru al Mediului, Iuliana Cantaragiu.

La începutul lunii decembrie 2022 autoritățile Republicii Moldova au acordat autorizație de mediu Uzinei Metalurgice pentru o lună, după ce Cuciurganul a reluat livrările de curent în schimbul celor 5,7 mil. metri cubi de gaz.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

Realitatea Live

18 Feb. 2026, 07:07
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
18 Feb. 2026, 07:07 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Guvernul încasează anual aproximativ 4.000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Practica se menține încă din 2015, a declarat economistul Veaceslav Ioniță într-un interviu din cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit expertului, situația echivalează, în esență, cu o deturnare a banilor destinați drumurilor. „Dacă șoferii plătesc taxe pentru drumuri, iar guvernul folosește acești bani în alte scopuri, vorbim despre o lipsă gravă de respect față de destinația acestor fonduri”, a subliniat Ioniță, care a menționat că de aproape zece ani sumele achitate pentru infrastructura rutieră nu ajung integral la drumuri.

Economistul explică faptul că pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei, iar din această sumă autoritățile încearcă să finanțeze și investiții, ceea ce face inevitabilă degradarea infrastructurii.

Datele oficiale arată că anual sunt construiți aproximativ 15 kilometri de drumuri noi și reparați circa 300–400 de kilometri, însă în același timp se degradează alte câteva sute de kilometri de trasee vechi. În trecut au existat ani în care lungimea totală a drumurilor chiar scădea, deoarece unele tronsoane deveneau impracticabile și erau radiate din evidență.
Republica Moldova dispune de aproximativ 3.000 km de drumuri naționale și 7.000 km de drumuri locale, la care se adaugă circa 15.000 km de străzi locale și aproximativ 40.000 km de drumuri neamenajate, în special în mediul rural. În același timp, municipiul Chișinău administrează una dintre cele mai extinse rețele de drumuri și străzi din țară, comparabilă cu cea gestionată la nivel central, însă din aproximativ 700 de milioane de lei alocate anual pentru drumuri capitala primește doar circa 200 de milioane de lei, suma fiind repartizată pe cap de locuitor.

În aceste condiții, Primăria Chișinău este nevoită să redirecționeze bani din alte domenii către infrastructura rutieră. Ioniță a amintit că majorarea tarifului la transportul public a avut drept scop reducerea subvențiilor, care altfel ar fi ajuns la aproape un miliard de lei anual. Costurile proiectelor rutiere rămân ridicate, iar lărgirea străzii Albișoara, de exemplu, a costat aproximativ 120 de milioane de lei.

Potrivit economistului, singura perioadă în care finanțarea drumurilor a fost relativ adecvată a fost în anii 2013–2014, când circa 80% din banii colectați de la șoferi au fost direcționați către infrastructura rutieră, conform legii adoptate în 2012.

În concluzie, din cei 35 de ani de independență, drumurile din Republica Moldova au beneficiat de finanțare aproape completă doar doi ani, restul perioadei fiind marcată de subfinanțare cronică și degradare continuă a infrastructurii.