Uzina Topaz, conectată la o corporaţie militară din Rusia, a intrat în insolvabilitate

Uzina Topaz, sub controlul Corporației Unită Producătoare de Motoare (ODK) din Rusia și aflată sub regimul sancțiunilor occidentale, a oficializat intrarea în procedura de insolvabilitate, conform unei cereri depuse de compania CPD-Industrial Grup SRL din Chișinău.

CPD-Industrial Grup SRL este deținută de Olga Baciu, sora lui Mircea Baciu, proprietarul rețelei de magazine Bomba. Acestă companie închiriază spații comerciale de la Uzina Topaz și este considerată unul dintre principalii pretendenți la terenul pe care se află uzina.

Anchetând situația, RISE Moldova a adus în atenție atât tentativele ODK de a vinde pachetul majoritar de acțiuni deținut la uzină, cât și impunerea de restricții asupra bunurilor uzinei la sfârșitul anului trecut. Mai mult, administratoarea uzinei, Inna Linnik, a fost inclusă în lista sancțiunilor de către Ucraina, în ciuda deținerii dublei cetățenii, atât a Rusiei cât și a Republicii Moldova.

Această evoluție adâncifică criza prin care trece Uzina Topaz, subliniind complexitatea situației financiare și geopolitice în care se află.

Anul trecut, în cadrul unei anchete RISE Moldova, s-a dezvăluit legătura uzinei Topaz cu Rusia, în special cu industria militară. Specializată în fabricarea de motoare cu turboreacție și turbopropulsoare, ODK, compania-mamă a uzinei, se află pe lista companiilor sancționate de SUA ca urmare a invaziei ruse în Ucraina.

Uzina Topaz a fost pusă la vânzare în anul precedent, dar licitația a eșuat. În august 2023, a avut loc o nouă licitație, câștigată de compania OOO „BIZBF” din Moscova. Cu toate acestea, ODK neagă că ar fi înstrăinat pachetul majoritar de acțiuni la Topaz.

Întreprinderea Topaz a depus o notificare privind inițierea negocierilor cu creditorii pentru o restructurare extrajudiciară și a solicitat instanței suspendarea executărilor silite ale bunurilor sale. Motivul invocat a fost dificultatea de a efectua operațiuni financiare prin conturile bancare, după ce instituția financiară a reziliat contractul de deservire a cardurilor și decontări. Aceasta a fost percepută ca o consecință a includerii în lista de sancțiuni a companiei ruse АО ОДК.

Instanța a intentat procedura de insolvență a Topaz, punând restricții pe bunurile uzinei. Cu toate acestea, ODK a notificat Agenția de Investiții că este în continuare proprietarul pachetului majoritar de acțiuni și că nu a fost efectuată nicio activitate investițională care să cadă sub incidența legislației referitoare la securitatea statului.

Desi solicitările de comentarii nu au avut succes, situația continuă să evolueze, iar autoritățile monitorizează îndeaproape evenimentele legate de uzina Topaz din Chișinău.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#topaz #insolvență #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria de stat a Republicii Moldova a continuat să crească în 2026. La sfârșitul lunii august, soldul datoriei de stat a ajuns la 147,73 miliarde de lei, cu 14,95 miliarde de lei mai mult decât la sfârșitul anului trecut, arată datele Ministerului Finanțelor.

Raportat la nivelul de aproximativ 132,8 miliarde de lei înregistrat la finele anului 2025, creșterea din primele opt luni ale anului reprezintă circa 11,3%. Datoria ajunge astfel la aproximativ 38,1% din PIB-ul prognozat pentru 2026, estimat de autorități la 388 miliarde de lei.

Astfel, 95,8% din valorile mobiliare de stat aflate în circulație pe piața internă sunt scadente în decurs de un an, în condițiile în care plafonul stabilit este de maximum 90%. Totodată, ponderea datoriei de stat cu rată variabilă a dobânzii a ajuns la 62,5%, peste limita de 60% prevăzută de program.

Asta înseamnă o expunere mai mare atât la riscul de refinanțare, cât și la evoluția dobânzilor. În același timp, ponderea datoriei care ajunge la scadență în următoarele 12 luni este de 33,7% din total, foarte aproape de plafonul de 35%. Maturitatea medie a datoriei rămâne însă peste pragul minim stabilit, la 7,7 ani.

Datele Ministerului Finanțelor arată și o schimbare în structura datoriei externe. La 31 august, aceasta se ridica la 5,18 miliarde de dolari, comparativ cu 4,81 miliarde de dolari la sfârșitul anului 2025, ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ 369 milioane de dolari, sau 7,7%.

Mai mult, ponderea datoriei externe cu dobândă flotantă a urcat de la 49,7% la sfârșitul lui 2025 la 54,4% în august 2026, în timp ce partea cu dobândă fixă a coborât la 45,6%.

August a fost și luna cu cea mai mare finanțare netă din seria lunară prezentată de Ministerul Finanțelor. Statul a atras surse de finanțare de aproape 9 miliarde de lei, a efectuat rambursări de 4,18 miliarde de lei și a încheiat luna cu o finanțare netă pozitivă de 4,82 miliarde de lei. Pentru comparație, în iunie finanțarea netă fusese negativă, de minus 727 milioane de lei.

Pe piața internă, băncile continuă să fie principalii deținători ai valorilor mobiliare de stat, în timp ce prezența investitorilor străini rămâne aproape simbolică. Nerezidenții dețin doar 0,03% din totalul VMS aflate în circulație.

#datorie #bani #finanțe