Uzina Topaz, conectată la o corporaţie militară din Rusia, a intrat în insolvabilitate

Uzina Topaz, sub controlul Corporației Unită Producătoare de Motoare (ODK) din Rusia și aflată sub regimul sancțiunilor occidentale, a oficializat intrarea în procedura de insolvabilitate, conform unei cereri depuse de compania CPD-Industrial Grup SRL din Chișinău.

CPD-Industrial Grup SRL este deținută de Olga Baciu, sora lui Mircea Baciu, proprietarul rețelei de magazine Bomba. Acestă companie închiriază spații comerciale de la Uzina Topaz și este considerată unul dintre principalii pretendenți la terenul pe care se află uzina.

Anchetând situația, RISE Moldova a adus în atenție atât tentativele ODK de a vinde pachetul majoritar de acțiuni deținut la uzină, cât și impunerea de restricții asupra bunurilor uzinei la sfârșitul anului trecut. Mai mult, administratoarea uzinei, Inna Linnik, a fost inclusă în lista sancțiunilor de către Ucraina, în ciuda deținerii dublei cetățenii, atât a Rusiei cât și a Republicii Moldova.

Această evoluție adâncifică criza prin care trece Uzina Topaz, subliniind complexitatea situației financiare și geopolitice în care se află.

Anul trecut, în cadrul unei anchete RISE Moldova, s-a dezvăluit legătura uzinei Topaz cu Rusia, în special cu industria militară. Specializată în fabricarea de motoare cu turboreacție și turbopropulsoare, ODK, compania-mamă a uzinei, se află pe lista companiilor sancționate de SUA ca urmare a invaziei ruse în Ucraina.

Uzina Topaz a fost pusă la vânzare în anul precedent, dar licitația a eșuat. În august 2023, a avut loc o nouă licitație, câștigată de compania OOO „BIZBF” din Moscova. Cu toate acestea, ODK neagă că ar fi înstrăinat pachetul majoritar de acțiuni la Topaz.

Întreprinderea Topaz a depus o notificare privind inițierea negocierilor cu creditorii pentru o restructurare extrajudiciară și a solicitat instanței suspendarea executărilor silite ale bunurilor sale. Motivul invocat a fost dificultatea de a efectua operațiuni financiare prin conturile bancare, după ce instituția financiară a reziliat contractul de deservire a cardurilor și decontări. Aceasta a fost percepută ca o consecință a includerii în lista de sancțiuni a companiei ruse АО ОДК.

Instanța a intentat procedura de insolvență a Topaz, punând restricții pe bunurile uzinei. Cu toate acestea, ODK a notificat Agenția de Investiții că este în continuare proprietarul pachetului majoritar de acțiuni și că nu a fost efectuată nicio activitate investițională care să cadă sub incidența legislației referitoare la securitatea statului.

Desi solicitările de comentarii nu au avut succes, situația continuă să evolueze, iar autoritățile monitorizează îndeaproape evenimentele legate de uzina Topaz din Chișinău.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#topaz #insolvență #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.