Vacanță după gratii. Țara europeană care te poate aresta chiar din aeroport dacă ai amenzi neplătite

Surpriză la aeroport

O femeie de 29 de ani a fost la un pas să își petreacă vacanța după gratii din cauza amenzilor neplătite. În 12 septembrie, tânăra urma să plece la Istambul. Știa despre regulile amenzilor, și, pentru a nu avea probleme, a achitat unele dintre ele cu o zi înaintea plecării. Când a ajuns pe aeroportul din Nürnberg, s-a prezentat la biroul de control al Poliției de Frontieră pentru a verifica dacă plățile, făcute de ea cu 24 de ore înainte, au fost înregistrate în sistem.

A avut însă parte de o mare surpriză. În momentul în care oamenii legii i-au verificat datele personale, au descoperit că femeia mai avea alte trei amenzi neachitate, toate primite în zona Bavariei. În total, 1.111 euro. Polițiștii i-au spus că are două opțiuni. Ori achită amenzile și poate pleca în concediu, ori va fi arestată. Femeia a decis să plătească amenzile, dar a susținut că nu știa că le primise, potrivit ziarulromanesc.de.

Amenzi de circulație

Cele mai multe amenzi neachitate în Germania sunt cele de circulație. Cuantumul lor lor este deloc mic. Poate ajunge la 800 de euro pentru depășirea vitezei legale. În ultimii cinci ani, au fost aplicate între două milioane și jumătate și trei milioane de amenzi pentru viteză excesivă. Aproximativ 7.500 pe zi.

Limita generală de viteză în zonele urbane este de 50 km/h în Germania. În plus, multe orașe iau măsuri pentru a reduce viteza pe străzi de la 50 la 30 de km/oră. În afara zonelor urbate, viteza maximă este de 100 km/oră. Pe autostrăzi se poate circula cu maxim 130 km/oră, dar sunt și porțiuni pe care nu există limită de viteză.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.