Vagoanele CFM-ului vor ajunge la fier vechi dacă nu sunt cumpărate altele noi. Tofilat: Nu vom putea transporta marfă

Calea Ferată din Moldova (CFM) are nevoie de vagoane cerealiere noi pentru a putea transporta marfă în continuare, a declarat directorul întreprinderii, Oleg Tofilat în timpul unei conferințe de presă.

Potrivit directorului CFM, din cele 780 de vagoane pe care întreprinderea le are în dotare, circa 700 nu vor mai putea fi folosite peste un an, întrucât termenul de exploatare expiră până în 2024.

„Pentru toate vagoanele termenul de exploatare expiră în 2025, iar pentru aproximativ 700 dintre ele, termenul expiră până în 2024. Dacă nu întreprindem măsuri, este posibil să nu avem cu ce exporta producția cerealieră, ceea ce reprezintă un risc pentru întreaga economie națională”, a declarat Oleg Tofilat.

Astfel, CFM are nevoie de circa 1.000 de vagoane cerealiere noi. Acestea ar putea fi cumpărate din creditul oferit Republicii Moldova de către Polonia în 2015.

„Ne-am propus ca în cadrul creditului suveran oferit de Guvernul Poloniei pentru Republica Moldova, un credit mai vechi de prin 2015, să accedem la fonduri de la 40 de milioane de euro și mai mult pentru a procura vagoane care vor fi produse în Polonia și operate în Moldova”, a adăugat Tofilat.

Vagoanele noi vor contribui la stimularea agriculturii și creșterea competitivității la export și ar putea contribui la transportul de cereale în tranzit.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vagoane cerealiere #Oleg Tofilat #CFM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mulți retaileri mari din Republica Moldova, în frunte cu milionarul Mircea Baciu (Bomba) și afaceriștii discreți Iurii Starodubov și Vitalie Moraru (Maximum), cer impunerea de taxe vamale și TVA la toate coletele comandate online din afara țării, invocând concurența neloială. Aceștia dar și alții au participat la Clubului Presei Economice. În realitate, această mișcare pare mai degrabă o tentativă disperată de a opri schimbarea inevitabilă a pieței, în care consumatorul are din ce în ce mai mult acces la produse mai ieftine, mai diverse și livrate direct la ușă. E cel puțin ironic să vezi rețele care domină mallurile din Chișinău și au showroomuri de sute de metri pătrați plângându-se de „inechitate” pentru că Temu sau AliExpress livrează un telefon sau o pereche de adidași cu 30% mai ieftin. Dacă aceste magazine tradiționale ar fi oferit prețuri și servicii competitive, clienții nu s-ar fi orientat în masă spre online.

Mai grav este faptul că marii retaileri cer statului să-și folosească pârghiile pentru a le proteja profiturile, sub pretextul apărării bugetului public și al mediului economic local. Ei omit, desigur, să menționeze propriile practici de optimizare fiscală, importurile mascate sau forța de muncă plătită parțial la negru. De cealaltă parte, milioane de moldoveni profită de deschiderea pieței globale și comandă online nu pentru că vor să ocolească sistemul, ci pentru că piața locală nu le oferă nici varietate, nici calitate, nici prețuri decente. În loc să investească în digitalizare, în magazine online sau în îmbunătățirea serviciilor, acești retaileri preferă să ceară guvernului să-i apere de concurență.

În UE, problema a fost rezolvată nu prin interzicerea coletelor, ci prin integrarea giganților internaționali în sistemul fiscal european – vânzătorii plătesc TVA la sursă, iar datele despre colete sunt transmise digital. Moldova ar putea urma același model, fără a penaliza consumatorii. Dar în Moldova, marii jucători cer impozitarea tuturor coletelor, indiferent de valoare, sperând că taxele le vor readuce clienții pierduți. Aceasta este esența luptei: nu pentru buget, ci pentru controlul unei piețe care, încet, dar sigur, scapă din mâinile granzilor. Dacă se va da curs acestor presiuni, vom asista nu la protejarea economiei locale, ci la protejarea privilegiilor unei elite economice care nu vrea să concureze, ci să controleze.