Cine au fost ce mai leneși deputați din Parlament în anul 2022

În anul 2022, în Parlament au fost înaintate 483 de inițiative legislative. 298 dintre ele aparțin deputaților în Parlament, 141 – Guvernului, 37 – Președintelui Republicii Moldova, iar șapte – Adunării Populare a unității teritoriale autonome Găgăuzia, potrivit informațiilor publicate de Parlament.

Din totalul inițiativelor legislative, 61,5% sunt ale deputaților în Parlament. 281 dintre proiecte au fost înaintate de fracțiunile parlamentare, iar nouă – de Biroul permanent al Parlamentului.

Pe parcursul anului trecut, Fracțiunea „Partidul Acțiune și Solidaritate” a înaintat 219 inițiative legislative, ceea ce constituie peste 45% din numărul total de proiecte înregistrate în Parlament. 49 dintre ele au fost elaborate de președinta Comisiei juridice, numiri și imunități, Olesea Stamate. Totodată, 45 de inițiative legislative aparțin fostului președinte al Comisiei economie, buget și finanțe, Dumitru Alaiba, iar 31 – președintelui Comisiei protecție socială, sănătate și familie, Dan Perciun.

În aceeași perioadă, Fracțiunea Partidului Politic „ȘOR” a înaintat 11 inițiative legislative. Potrivit datelor statistice, deputata Marina Tauber este autoarea a 11 proiecte, iar Reghina Apostolova și Vadim Fotescu au participat la elaborarea a câte șase inițiative legislative.

Dintre cele 483 de acte legislative înaintate, 70 la sută au fost adoptate.

În conformitate cu Constituția Republicii Moldova, dreptul la inițiativă legislativă aparține deputaților, Președintelui Republicii Moldova, Guvernului și Adunării Populare a unității teritoriale autonome Găgăuzia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#legi #deputati #parlament

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Importurile de energie ale Republicii Moldova au ajuns să reprezinte aproximativ 10% din Produsul Intern Brut al țării, în condițiile în care economia rămâne puternic dependentă de resursele energetice cumpărate din exterior, a declarat premierul Vasile Tofan într-un interviu acordat Bloomberg, în timpul vizitei sale la New York.

„În termeni economici, importurile noastre de energie reprezintă aproximativ 10% din PIB”, a declarat Tofan în cadrul emisiunii Bloomberg Surveillance.

Premierul a explicat că Republica Moldova și-a diversificat sursele de aprovizionare în ultimii ani și a redus dependența de gazele rusești. Or, această schimbare a îmbunătățit securitatea energetică a țării, însă vine și cu un cost financiar.

„Ne-am diversificat și am renunțat la gazul rusesc. Dar acest lucru are un cost pentru noi”, a declarat Tofan, precizând că actuala creștere a prețurilor internaționale la gaze pune o presiune suplimentară asupra Republicii Moldova.

Șeful Guvernului a evidențiat, în același timp, dezvoltarea rapidă a producției de energie regenerabilă. Potrivit acestuia, ponderea regenerabilelor în Republica Moldova a crescut de la un nivel apropiat de zero la aproape 30% în numai cinci ani.

În prezent, Republica Moldova se confruntă cu o nouă perioadă de volatilitate pe piețele energetice. Guvernul susține că peste 90% din necesarul de gaze pentru sezonul rece este deja contractat, însă o parte importantă a volumelor este indexată la cotațiile europene TTF. Astfel, existența contractelor nu înseamnă și un preț final fixat, costul efectiv urmând să depindă de cotațiile din momentul livrării.

În prima jumătate a lunii septembrie, cotația gazelor pe piața europeană TTF a ajuns la aproximativ 84 de euro/MWh, echivalentul a peste 1.000 de dolari pentru o mie de metri cubi. Nivelul este cu circa 50% mai mare decât reperul utilizat la calcularea actualului tarif la gaze din Republica Moldova.