Vama, între recorduri și scandaluri: miliarde la buget, dar și sute de anchete disciplinare

Serviciul Vamal al Republicii Moldova a raportat o creștere semnificativă a veniturilor colectate pentru bugetul de stat. În perioada septembrie 2024 – octombrie 2025, instituția a virat 43,56 miliarde lei, dintre care 29,8 miliarde lei doar în primele nouă luni ale anului 2025 – cu 7,1% mai mult decât în perioada similară din 2024.

Structura acestor încasări arată o dinamică pozitivă pe toate segmentele: TVA la import – 19,97 miliarde lei (+8%), accize – 7,82 miliarde lei (+14,8%) și taxe vamale – 1,94 miliarde lei (+10,3%).

„Fiecare leu colectat înseamnă respectarea legii și consolidarea încrederii între stat și contribuabil”, a declarat directorul Serviciului Vamal, Alexandru Iacub.

Control mai eficient, rezultate mai mari
BNM menționează că rata de eficiență a controlului ulterior a atins 96,39%, iar verificările au generat obligații suplimentare de 83,6 milioane lei, dintre care 44,3 milioane lei au fost deja încasate. De asemenea, controlul valorii în vamă a adus suplimentar 719,4 milioane lei la buget.

Pe dimensiunea integrității instituționale, în perioada de referință au fost aplicate 183 sancțiuni disciplinare, demarate 130 anchete de serviciu și operate 4 destituiri. Totodată, rotația personalului a contribuit la depistarea unor tentative majore de fraudă, inclusiv 870.000 de țigarete nedeclarate la postul vamal Costești.

Contrabandă și fraude: 132 cauze penale
În lupta cu contrabanda, Serviciul Vamal a inițiat 132 cauze penale, cu o valoare totală a bunurilor implicate de peste 52 milioane lei. În acțiunile comune cu alte structuri de forță au fost confiscate 23,1 kg de droguri.

Directorul Iacub a anunțat că, începând cu 1 noiembrie 2025, Republica Moldova va adera la Convenția privind regimul de tranzit comun (NCTS), devenind parte a rețelei vamale europene. Sistemele electronice ale Serviciului Vamal sunt deja complet digitalizate: toate autorizațiile sunt emise online, iar cetățenii pot declara trimiterile poștale internaționale direct prin platforme electronice.

În plan extern, instituția a desfășurat 17 operațiuni internaționale și peste 100 de reuniuni cu parteneri străini, inclusiv ședința trilaterală Moldova–România–Ucraina, desfășurată la Chișinău.

„Vom continua să consolidăm integritatea, să accelerăm digitalizarea și să extindem parteneriatele internaționale”, a subliniat Alexandru Iacub.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#colectari #bani #vama

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.