Vânzările Volkswagen au ajuns la cel mai redus nivel din ultimii 11 ani

Numărul autovehiculelor livrate de grupul german Volkswagen AG a scăzut în 2022 pentru al treilea an consecutiv, în condiţiile în care criza semiconductorilor a afectat producţia şi a dus livrările grupului la cel mai redus nivel din ultimii 11 ani, transmite Bloomberg.

În 2022, producătorul auto a livrat 8,3 milioane de vehicule, cu 7% mai puţine decât în 2021, dar cu toate acestea a reuşit să îşi menţină poziţia de cel mai mare producător european de vehicule electrice, graţie creşterii cu 26% a vânzărilor de automobile complet electrice. De asemenea, Volkswagen a informat că în ultimele trei luni ale anului trecut, livrările sale au crescut cu 14,3%.

Anul trecut, Volkswagen a livrat clienţilor 572.100 de automobile complet electrice, în creştere cu 26% comparativ cu 2021. În aceste condiţii, ponderea vehiculelor electrice pe baterie în vânzările totale ale grupului Volkswagen a ajuns la 6,9%, de la 5,1% în 2021, ratând totuşi propria ţintă fixată de VW, privind o cotă cuprinsă între 7% şi 8%. Printre cele mai bine vândute modele electrice au fost VW ID.4 şi Audi e-tron.

Cel mai mare producător european de automobile vrea ca în 2023 vehiculele electrice să reprezinte 11% din vânzările sale totale, pentru ca în 2030 jumătate din automobilele vândute să fie complet electrice.

De asemenea, mărcile premium Audi, Lamborghini şi Bentley au avut rezultate foarte bune în ultimul trimestru al anului trecut, când vânzările lor au crescut cu 26,1% în ritm anual.

Portofoliul grupului Volkswagen este format din 12 mărci, printre care automobilele VW, Audi, Porsche, Skoda, Lamborghini, Seat, Bentley, dar şi camioanele MAN şi Scania.

#Volkswagen #producator auto #vanzari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.