Vânzările Volkswagen au ajuns la cel mai redus nivel din ultimii 11 ani

Numărul autovehiculelor livrate de grupul german Volkswagen AG a scăzut în 2022 pentru al treilea an consecutiv, în condiţiile în care criza semiconductorilor a afectat producţia şi a dus livrările grupului la cel mai redus nivel din ultimii 11 ani, transmite Bloomberg.

În 2022, producătorul auto a livrat 8,3 milioane de vehicule, cu 7% mai puţine decât în 2021, dar cu toate acestea a reuşit să îşi menţină poziţia de cel mai mare producător european de vehicule electrice, graţie creşterii cu 26% a vânzărilor de automobile complet electrice. De asemenea, Volkswagen a informat că în ultimele trei luni ale anului trecut, livrările sale au crescut cu 14,3%.

Anul trecut, Volkswagen a livrat clienţilor 572.100 de automobile complet electrice, în creştere cu 26% comparativ cu 2021. În aceste condiţii, ponderea vehiculelor electrice pe baterie în vânzările totale ale grupului Volkswagen a ajuns la 6,9%, de la 5,1% în 2021, ratând totuşi propria ţintă fixată de VW, privind o cotă cuprinsă între 7% şi 8%. Printre cele mai bine vândute modele electrice au fost VW ID.4 şi Audi e-tron.

Cel mai mare producător european de automobile vrea ca în 2023 vehiculele electrice să reprezinte 11% din vânzările sale totale, pentru ca în 2030 jumătate din automobilele vândute să fie complet electrice.

De asemenea, mărcile premium Audi, Lamborghini şi Bentley au avut rezultate foarte bune în ultimul trimestru al anului trecut, când vânzările lor au crescut cu 26,1% în ritm anual.

Portofoliul grupului Volkswagen este format din 12 mărci, printre care automobilele VW, Audi, Porsche, Skoda, Lamborghini, Seat, Bentley, dar şi camioanele MAN şi Scania.

#Volkswagen #producator auto #vanzari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.