Vapoare fantomă arată că sfârşitul crizei din lanţurile de aprovizionare este doar o fantasmă

În porturile din Los Angeles şi California, navele dispar de la cozile pentru acostare, ascunzându-se, în China navele dispar de pe radare din cauza unei noi legi privitoare la protecţia datelor personale, iar porturile europene se confruntă cu „dispariţia“ navelor care se programaseră pentru escală, toate acestea arătând clar că vârful crizei lanţurilor de aprovizionare la nivel mondial este departe de a se fi sfârşit.

O coadă de peste 80 de nave aşteptând să acosteze în porturile din Los Angeles şi California a părut să se reducă la jumătate la sfârşitul lunii noiembrie, dar de fapt navele care dispăreau din coadă pur şi simplu se ascundeau, blocajul implicând de fapt 96 de nave. În China, navele nu mai trimit semnale pentru a fi monitorizate în urma adoptării unei noi legi privitoare la protecţia datelor personale. Iar porturile europene se confruntă cu o anulare a programărilor pentru escale. Cele mai afectate sunt porturile din nordul Europei, Rotterdam, Anvers şi Hamburg, scrie Ziarul Financiar.

Într-o temă recurentă la nivel mondial, progresele legate de repararea blocajelor de la nivelul lanţurilor de aprovizionare se dovedesc a fi un miraj, scrie Bloomberg. Experţii încearcă să distingă între razele de progres real şi „zorii“ falşi. Chiar dacă optimiştii se dovedesc a avea dreptate în detectarea unui apropiat vârf al crizei, fragilul sistem global mai are în faţă luni întregi de durere şi riscă în continuare să se prăbuşească din nou de pe urma vreunui şoc neprevăzut.

Nu aş vorbi despre un sfârşit al crizei“, arată Jennifer Bisceglie, CEO al Arlington, o firmă de management al riscurilor legate de lanţurile de aprovizionare. Aceasta întrevede o perioadă de tranziţie de 18-24 de luni.

Printre semnele de revenire incipientă se numără un raport al Oxford Economics ce indică o temperare a presiunilor la nivelul lanţurilor americane de aprovizionare în noiembrie. Însă apariţia noii tulpini de coronavirus riscă să încetinească ritmul soluţionării problemelor şi ar putea anula progrelese de până acum, se arată în raport.

Indicatorul american lunar LMI nu indică nici el o revenire la normalitate. Zac Rogers, care ajută la calcularea acestuia, arată că în centrul problemelor se află criza de semiconductoare.

Constrângerile de la nivelul capacităţii continuă să menţină preţurile transportului oceanic ridicate, de asemenea. Presiunea de pe piaţa transportului aerian de mărfuri rămâne şi ea ridicată, iar analiştii nu se aşteaptă ca aceasta să se diminueze pe termen scurt.

În zona euro, un indicator Bloomberg Economics arată o îmbunătăţire a condiţiilor de la nivelul aprovizionării, însă dacă direcţia se va menţine depinde de capacitatea de a controla evoluţia pandemiei.

#vapoare #containere #livrare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.