O companie de securitate din Moldova a lansat un serviciu mai puțin obișnuit pentru piața din Republica Moldova: Bodyguarzi personali, care pot fi chemați printr-un click. Compania a lansat și o aplicație în acest sens – Gardian.
„Îndată după înregistrare și instalare, 230 de persoane din agenția de pază Prosecutor vor fi gata să-ți sară-n ajutor.
Acestea sunt de veghe pe tot teritoriul Chișinăului 24/7, de aceea, vor reacționa la orice chemare în doar 3-7 minute. Iar datorită geolocației, vor ajunge exact acolo unde te vei afla.”, se scrie într-un anunț publicitar al companiei.
Compania explică pe site-ul aplicației, că utilizând acest serviciu nu va fi necesar să explici operatorului unde te afli. vei fi găsit cu ajutorul GPS. De asemenea, nu este necesar să explici ce anume s-a întâmplat.
O altă componentă a serviciului este numită „Gardian Kids” – vă înștiințează dacă copilul a plecat de la școală și nu s-a întors la timp.
Compania a lansat și mai multe tipuri de abonamente.
Centrul istoric al Chișinăului rămâne un subiect constant de controverse și o sursă de scandaluri. Cum să abordăm dezvoltarea spontană a construcțiilor? Cum să prevenim distrugerea monumentelor? Poate fi păstrată moștenirea arhitecturală, permițând în același timp orașului să se dezvolte? NewsMaker a analizat dacă moratoriul recent introdus pentru construcții în centrul capitalei va salva situația și ce îi lipsește în continuare Chișinăului pentru a-și păstra istoria și cine ar trebui să participe la decizia modului în care centrul se va dezvolta.
Ce este centrul istoric?
La Chișinău, „centrul istoric” nu este doar o figură de stil. Din punct de vedere legal, are limite clare și ocupă aproximativ 700 de hectare din oraș. Ca un complex integral, centrul istoric al capitalei este inclus sub nr. 308 în Registrul național al monumentelor protejate de stat. Centrul Chișinăului este acum, prin lege, un monument în sine.
Registrul spune că nucleul istoric al orașului este situat în perimetrul străzilor Alexei Mateevici-Mihai-Viteazul-Ivan Zaikin-Albișoara-Kiev-Izmail-Ștefan cel Mare-Ciuflea. În centrul istoric sunt se regăsesc inclusiv străzile, împreună cu toate construcțiile și scuarurile. Documentul afirmă că pe acest teritoriu există clădiri datate din a doua jumătate a secolului al XV-lea până la începutul secolului al XX-lea.
Statutul unui monument obligă autoritățile și dezvoltatorii spre mai multe acțiuni: centrul istoric intră sub incidența legii „Despre monumentele istorice” și trebuie protejat de stat. Prin urmare, orice lucrare de construcție de aici necesită permise suplimentare. În special, de la Consiliul Național pentru Monumente Istorice din cadrul Ministerului Culturii. Consiliul ar trebui să revizuiască proiectele pentru a respecta principiile de conservare a patrimoniului.
Dar în viața centrului istoric există încă multe „pete goale”. Planul general al Chișinăului, adoptat în 2007 nu a fost actualizat de atunci, nu conține informații despre modul în care ar trebui să se dezvolte centrul istoric. Zonele de securitate clare și regulile de construcție nu sunt specificate acolo. Aceste probleme sunt rezolvate pe o situație și adesea – nu în favoarea dezvoltării istorice.
Cum a ajuns la moratoriu pe șantierele de construcții?
Activiștii din oraș au sugerat în repetate rânduri introducerea unui moratoriu pentru construcții în centrul istoric al Chișinăului. De exemplu, în vara anului trecut, platforma Save Chișinău, consiliul internațional pentru conservarea monumentelor ICOMOS și alte organizații au propus introducerea unei interdicții pentru un an.
Activiștii au insistat asupra efectuării unui studiu istoric și arhitectural fundamental al centrului istoric și colectarea documentației complete pentru acesta.
Astăzi centrul istoric pe departe a rămas a fi omogen pe cât sugerează documentele actuale și starea zonei.
„Dezvoltarea Chișinăului după un model monocentric, când toate funcțiile orașului și la scară națională (administrativă, comercială, bancară etc.) sunt încă concentrate în centrul istoric, conduce inevitabil la distrugerea treptată a centrului istoric, creând probleme grave pentru oraș: congestionarea traficului, incapacitatea de a satisface nevoile populației, lipsa zonelor verzi etc”.
Din textul petiției din 25 iunie 2020
Activiștii și specialiștii au reamintit că până acum, la nivel local, autoritățile de la Chișinău nu dețin niciun document sau strategie care să descrie modul în care autoritățile orașului vor proteja patrimoniul. În cursul anului de pana la moratoriu, ei au propus completarea acestor lacune în documentele locale și efectuarea unui studiu al centrului.
Aceștia au clarificat că un moratoriu asupra construcției și demolării în centru poate fi impus pentru maximum un an și, de preferință, pentru o perioadă mai scurtă, dacă este posibil să se efectueze mult mai rapid un studiu al centrului. Propunerea activiștilor a inclus și permisiunea pentru restaurare și renovare.
Pană la documente și cercetări nu s-a ajuns niciodată. Dar moratoriul asupra construcțiilor a fost introdus puțin peste un an mai târziu. La 7 septembrie 2021, primarul Chișinăului, Ion Ceban, a anunțat că nu va fi posibilă construirea și reconstrucția clădirilor din centrul istoric al Chișinăului până la 1 aprilie 2022.
Ion Ceban primar al Chișinăului
„Aceasta înseamnă că nimănui nu i se va elibera o autorizație pentru construcția clădirilor din această zonă. De ce? Pentru că dezvoltăm un plan de urbanism și, de asemenea, pentru că avem oameni fără scrupule care fac ceea ce vor în centru”.
Ceban a promis că în viitorul apropiat primăria va propune parlamentului amendamente la legea „Cu privire la permisiunea de a efectua lucrări de construcție”. Și înainte de reluarea construcției în centru, primăria trebuie să dezvolte un plan zonal de urbanism (PUZ) pentru centru.
Ion Ceban a vorbit despre decizia de a declara un moratoriu pentru construcții în centru în timp ce se afla în apropiere de obiectul amplasat pe strada Serghei Lazo 46.
A existat o casă cu un etaj de la începutul secolului XX, un monument local. Acum, în locul casei se află un șantier, unde se pregătește construcția unei clădiri rezidențiale.
Primăria a considerat ilegală demolarea monumentului și a suspendat lucrările „până la clarificarea circumstanțelor”. În acest moment, compania dezvoltatoare vânduse deja apartamente în clădirea care nu fusese încă construită.
Moratoriu – nu remediu?
Inițiativa primarului este evaluată în diferite moduri. Mulți arhitecți metropolitani, care lucrează activ, inclusiv în centrul orașului, sunt nemulțumiți de ideea lui Ceban. Ei consideră inițiativa politică și iresponsabilă.
Irina Kozlova arhitect
„Sunt șocată pentru că am un proiect în centru. A început deja să fie proiectat și brusc se întâmplă acest lucru. Acolo există patru etaje, clasice, de care are nevoie orașul. Și, în același timp, se construiește un complex lângă mine, tot în centru. Acesta va fi cu trei etaje mai mare decât cel indicat în certificatul de urbanism al obiectului. De ce să nu lupți cu acest tip de construcție? […] De ce să aplici o măsură tuturor?”
Kozlova consideră că este nevoie de mult timp pentru a dezvolta un PUZ de înaltă calitate pentru centru, care să țină cont de compoziția sa eterogenă. Iar faptul că moratoriul a fost introdus chiar acum este un alt „slogan”. „Dar orașul ar trebui construit de arhitecți, nu de partide”, insistă Kozlova.
Ea crede că orașul ar trebui să sprijine arhitecții și investitorii buni, astfel încât toată lumea să aibă reguli de lucru clare și previzibile. Acum, așa cum a subliniat Kozlova, moratoriul a afectat toată lumea fără discriminare. Împreună cu dezvoltatorii care încalcă regulile existente, de exemplu, zona industrială, care trebuie revizuită s-a dovedit a fi înghețată. În același timp, așa cum a remarcat arhitectul, nu existau precedente în oraș pentru demolarea sau amendarea în favoarea orașului a celor care construiesc mai multe etaje decât sunt permise conform documentelor.
Arhitectul, fost membru al Consiliului Național pentru Monumente Istorice, Andrei Vatamaniuc, crede, de asemenea, că un moratoriu total nu numai că nu va ajuta, ci va crea probleme suplimentare în centrul Chișinăului. Inclusiv pentru siturile de patrimoniu.
Andrei Vatamaniuc arhitect, fost membru al Consiliului pentru monumente istorice
„Cu sau fără moratoriu, autorizațiile de construcție vor fi eliberate în continuare celor care au primit deja un certificat de urbanism pentru proiectare. Dacă primăria refuză, aceasta va fi pur și simplu atacată în instanță.
Suspendarea absolut a tuturor lucrărilor mi se pare greșită. În centru există multe clădiri cu și fără stare de conservare, care necesită reconstrucție, întărire, restaurare, lucrări cu rețele de oraș. Orice lucru care nu afectează zona la scară largă și funcțională nu trebuie suspendat. În opinia mea, o simplă interzicere a eliberării documentelor va crea probleme acolo unde nu sunt necesare”.
Potrivit arhitectului, Chișinăul trebuie să abandoneze Regulamentul de dezvoltare urbană locală (RLU) adoptat pentru centrul orașului și să facă modificări la acesta. Vatamaniuc este sigur că la început este totuși necesar să se realizeze dezvoltarea unui plan zonal de urbanism (PUZ) pentru centrul istoric, să se aprobe regulamentele pe baza acestuia și apoi să înceapă să lucreze conform noilor reguli.
Aneta Dabija, activistă și lideră a asociației publice Save Chișinău, consideră că decizia de a impune un moratoriu vine prea târziu. Numai în ultimele șase luni, potrivit activistei, multe proiecte de construcții au fost aprobate în oraș, distrugând centrul istoric în continuare.
Aneta Dabija activistă, lidera asociației publice Save Chișinău
„Aceasta este o decizie bună, dar vine prea târziu. Dacă noi, societatea civilă, am fi fost ascultați în urmă cu doi ani, ar fi fost posibil să evităm proiectele care au înrăutățit situația deja gravă din oraș. […]
Ce avem acum? Exact ceea ce au încercat să evite – haosul din centrul orașului. […] Acum va fi dificil să se respecte acest moratoriu, deoarece multe lucrări au început deja. Și în construcții, când începe ceva, nimeni nu îl poate opri”.
Cine va decide acum?
Recent, schimbări în domeniul conservării patrimoniului au avut loc nu numai în Primăria Chișinău. La o ședință din 8 septembrie, guvernul a schimbat regulamentul de procedură al Consiliului Național pentru Monumente Istorice. Consiliul este cel care va furniza concluziile, fără de care este imposibil să se desfășoare lucrări în centrul Chișinăului.
Acum, majoritatea membrilor consiliului vor fi aleși printr-un concurs de trei ani. Consiliul va include 13 experți în domeniul protejării patrimoniului arhitectural și istoric al țării, reprezentanți ai organizațiilor guvernamentale și neguvernamentale din această zonă și până la trei reprezentanți ai Ministerului Culturii.
Trebuie remarcat faptul că prioritățile guvernului Nataliei Gavrilița au spus că este planificată și modificarea componenței actuale a consiliului. Compoziția actuală, numită în ianuarie 2021 de guvernul lui Ion Chicu, și deciziile sale, au provocat de mai multe ori scandaluri.
Deci, acest consiliu este condus de șeful Uniunii Arhitecților din Moldova, ex-director al întreprinderii de stat Urbanproiect, Iurie Povar.
Cel mai cunoscut proiect al său ține de construcția unui centru de afaceri înălțat pe locul cafenelei Guguță din parcul central din Chișinău. Povar a fost arhitect-șef și a executat comanda companiei moldovenești Regata Imobiliare. Amintim că Regata Imobiliare a cumpărat clădirea cafenelei Guguță de la firma Finpar Invest a fostului lider al Partidului Democrat Vladimir Plahotniuc.
Împreuna cu Povar, din consiliu făcea parte Ion Ștefăniță, șeful Agenției de Inspecție și Restaurare a Monumentelor. Anterior, el a pledat activ pentru construirea unui centru de afaceri pe locul cafenelei Guguță și s-a numărat printre cei care au votat acest proiect în 2018.
Trebuie remarcat faptul că recent Ștefănița s-a opus introducerii unui moratoriu asupra construcțiilor în centrul Chișinăului și a numit modificarea regulamentelor consiliului o „politizare”.
Ion Ștefăniță actual vicepreședinte al consiliului, director general al Agenției pentru Inspecția și Restaurarea Monumentelor
„Prima „faptă bună” au făcut-o în secret, în același stil. Când politicienii organizează un concurs, cei care sunt aleși în calitate de membri a unei instituții de profil devin plastilină politică. Ne omorâm încet și sigur pe noi înșine”.
Ștefănița sprijină, de asemenea, proiectul pentru construirea unei clădiri cu mai multe etaje de pe strada Lazo 46, care a devenit punctul de plecare pentru ca primarul Chișinăului să introducă un moratoriu. Un monument arhitectural local a fost demolat acolo.
Ce a reușit să aprobe consiliul
Deja în ianuarie 2021, componența abia numită a consiliului, condusă de Iurie Povar, a aprobat construirea unui complex de două clădiri rezidențiale înalte și a unui centru de afaceri cu 21 de etaje între clădirea Circului și Biserica Sfinţii Împărați Constantin și Elena din secolul al XVIII-lea, care este un monument arhitectural național.
Proiectul a provocat indignare chișinăuienilor și specialiștilor în patrimoniu. În opinia lor, proiectul contribuie la distrugerea peisajul istoric, deteriorarea vechii biserici și poate bloca vederea la circ. În februarie, a existat un protest cu privire la revocarea acestui permis. Primarul Chișinăului, Ion Ceban, și-a propus să lupte împotriva acestui proiect. În timp ce permisiunea Ministerului Culturii rămâne în vigoare.
Anetta Dabija activist, șeful asociației publice Save Chișinău
„Acum este dificil să ne imaginăm ce se va întâmpla cu deciziile acestei componențe a consiliului. Aceste decizii pot fi revocate, dar situația va fi exact la fel ca la ca în cazul cafenelei Guguță. Acest lucru se va întâmpla dacă nu se fac modificări la alte legi. Este deja dificil să anulăm ceea ce a fost votat”.
În cazul cafenelei Guguță, reamintim că firma Regata Imobiliare, după ce a retras avizul pozitiv al consiliului asupra proiectului, a intentat un proces împotriva Ministerului Culturii și a câștigat. Autorizația de construire pentru Central Park este din nou în vigoare.
NM a trimis o cerere către Ministerul Culturii cu privire la faptul dacă departamentul va solicita anularea unor decizii ale consiliului și dacă este gata să schimbe legislația în acest sens. La momentul publicării acestui material, nu există niciun răspuns.
De ce mai are nevoie Chișinăul istoric?
Majoritatea experților și activiștilor sunt înclinați să creadă că, în primul rând, Chișinăul, împreună cu guvernul, trebuie să stabilească „regulile jocului”: să actualizeze planul general al orașului și să dezvolte un plan de dezvoltare urbană zonală (PUZ) pentru centru. Primăria spune că lucrările la acest proiect sunt deja în curs.
Dar, în același timp, majoritatea experților cu care NM a reușit să vorbească se plâng că nu există suficienți specialiști în Moldova pentru a evalua în mod corespunzător starea orașului, fără de care este imposibil să se elaboreze un plan de dezvoltare de înaltă calitate a diferitelor zone.
Fostul viceprimar al Chișinăului pentru arhitectură Victor Chironda propune să invite experți străini în capitală pentru audit.
Victor Chironda urbanist, fost viceprimar al Chișinăului pentru arhitectură
„Cel mai mare obstacol în rezolvarea problemei degradării centrului istoric este radicalizarea pozițiilor. Cei care spun „nu mai există centrul istoric” și „toate vechiturile trebuie demolate pentru a putea dezvolta orașul”, precum și cei care insistă să „păstreze situația” și „să suspende toate proiectele de construcție”, în mod egal dăunează conservării și dezvoltării centrului istoric.
Soluția la această problemă este mult mai complicată decât sintagma „dezvoltare PUZ”. Da, centrul orașului are nevoie de un plan de dezvoltare și reguli. Dar trebuie admis că nu există instituții sau specialiști în Moldova care să poată dezvolta astfel de documente pentru actualul centru al Chișinăului”.
Potrivit lui Chironda, prea mulți factori diverși sunt concentrați în centrul Chișinăului: probleme de arhitectură și urbanism, transport, afaceri, imobiliare, ecologie, infrastructură tehnică, comunicații, diferite tipuri de proprietăți. Fostul viceprimar este încrezător că un plan general și PUZ pentru centru nu pot fi dezvoltate fără asistență străină, precum și consultări cu rezidenții locali, întreprinderi și deținătorii de proprietăți din centru.
El insistă că guvernul și municipalitatea trebuie să caute experți străini pentru această lucrare și să intre în dialog cu toate părțile interesate.
Astăzi la Chișinău nu există o înțelegere clară despre ce reprezintă centrul istoric al orașului, dacă este posibil să se aplice aceleași reguli peste tot și ce ar trebui să fie.
În perimetrul zonei istorice a Chișinăului există clădiri industriale – fabricile Viitorul și Bucuria, o fabrică de mobilă, Aroma, o tipografie, o stație centrală de autobuz și o piață centrală. În august 2020, Primăria Chișinău a anunțat modernizarea infrastructurii pieței centrale. Anterior, primarul Chișinăului, Ion Ceban, anunța că gara ar trebui scoasă din centrul Chișinăului. Dar nu există un plan strategic general pentru această zonă.
Cartierele care au păstrat ansamblurile clădirilor istorice rămân în pericol. Multe clădiri istorice, așa cum subliniază toți experții, sunt în decădere. Unele sunt transformate în mod deliberat în ruine, astfel încât își pierd valoarea și nu mai pot fi reconstituite.
La 15 septembrie 2021, Primăria a anunțat o întâlnire comună cu ministrul Culturii, Sergiu Prodan. Potrivit lui Ceban, aceștia au fost de acord să înființeze un grup de lucru care să inspecteze aproximativ 900 de monumente de importanță națională pentru a merge mai departe cu dezvoltarea PUZ.
De asemenea, în Chișinău există zone unde clădirile istorice sunt foarte aproape de clădiri multietajate. Nici modul în care se vor dezvolta aceste zone nu este încă clar.
Până în prezent, la Chișinău nu au avut loc consultări la scară largă și detaliate cu toate părțile – rezidenți, afaceri, proprietari. Fără acest lucru, Chironda este sigur, este imposibil să creezi un plan realist de zonă urbană pentru centrul orașului.
Urbanistul insistă că, înainte de a prelua dezvoltarea PUZ, Chișinăul are nevoie de un audit și o înțelegere clară a ceea ce se întâmplă exact cu mediul urban.
Victor Chironda urbanist, fost viceprimar al Chișinăului pentru arhitectură
„Mergeți în orice curte de pe străzile din centru și veți vedea că la 10-15 metri de cele mai aglomerate drumuri ale orașului, avem peisaje rurale, parcele într-o stare deplorabilă, magazii, subsoluri, garaje. Sau, dimpotrivă, aceste curți sunt deja ocupate de clădiri înalte care au apărut acolo în ciuda oricăror moratorii.
În opinia mea, fără participarea experților externi, fără colectarea și analiza multilaterală a datelor, fără analiza experienței orașelor cu probleme similare și cu atât mai mult fără consultarea rezidenților, a întreprinderilor și a proprietarilor de imobile din zona centrală, este imposibil de creat un plan realist de zonă de planificare urbană (PUZ).”
Materialul a fost scris în parteneriat cu proiectul 24 FRONTLINE Text, design: Olga Gnatkova Foto: Andrei Mardari, Olga Gnatkova Video: 24 FRONTLINE
