Veniturile bugetului cresc, dar deficitul se adâncește

În 2 luni a anului 2022, veniturile totale ale bugetului public naţional au constituit 11,8 miliarde de lei, cu 17,0 % (1,7 miliarde de lei) mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor Ministerului Finanțelor.

Executarea bugetului public național s-a încheiat cu deficit în sumă de 1,4 miliarde de lei.

Majorarea veniturilor bugetului au crescut urmare a majorării veniturilor fiscului cu 11,8%, la 3,1 miliarde de lei. Serviciul Vamal a adus la buget cu 30% mai multe venituri – 4,5 miliarde de lei. Veniturile din sursele externe au însumat 10 mil. de lei.

Cheltuielile și activele nefinanciare cu consolidarea transferurilor și dobânzilor au însumat 13,2 miliarde de lei, cu 19,3% (2 150,8 mil. lei) mai mult comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile pentru învâțământ au înregistrat o creștere cu 12,8%, iar cele pentru ocrotirea sănătății – cu 4,7%.

Ministrul Finanțelor, Dumitru Budianschi susține că războiul din Ucraina va afecta încasările la bugetul țării.

„Războiul a diminuat creșterea economică, deși anterior ne așteptam la un avans de 3,5-4%. Prognoza pentru anul curent este 0%. Totuși, nu putem spune cu siguranță, dacă nu avem alte riscuri există suficienți factori care ar genera o creștere economică mai mare. Vedem o activitate economică bună. Din ceea ce se observă există tendință bune pentru investiții a populației dar și a investitorilor străini”, a punctat Budianschi în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la Rlive.

#veituri #deficit #buget #cheltuieli

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.