Veniturile bugetului cresc, dar deficitul se adâncește

28 Mart. 2022, 09:31
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
28 Mart. 2022, 09:31 // Actual //  bani.md

În 2 luni a anului 2022, veniturile totale ale bugetului public naţional au constituit 11,8 miliarde de lei, cu 17,0 % (1,7 miliarde de lei) mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor Ministerului Finanțelor.

Executarea bugetului public național s-a încheiat cu deficit în sumă de 1,4 miliarde de lei.

Majorarea veniturilor bugetului au crescut urmare a majorării veniturilor fiscului cu 11,8%, la 3,1 miliarde de lei. Serviciul Vamal a adus la buget cu 30% mai multe venituri – 4,5 miliarde de lei. Veniturile din sursele externe au însumat 10 mil. de lei.

Cheltuielile și activele nefinanciare cu consolidarea transferurilor și dobânzilor au însumat 13,2 miliarde de lei, cu 19,3% (2 150,8 mil. lei) mai mult comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile pentru învâțământ au înregistrat o creștere cu 12,8%, iar cele pentru ocrotirea sănătății – cu 4,7%.

Ministrul Finanțelor, Dumitru Budianschi susține că războiul din Ucraina va afecta încasările la bugetul țării.

„Războiul a diminuat creșterea economică, deși anterior ne așteptam la un avans de 3,5-4%. Prognoza pentru anul curent este 0%. Totuși, nu putem spune cu siguranță, dacă nu avem alte riscuri există suficienți factori care ar genera o creștere economică mai mare. Vedem o activitate economică bună. Din ceea ce se observă există tendință bune pentru investiții a populației dar și a investitorilor străini”, a punctat Budianschi în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la Rlive.

 

Realitatea Live

02 Feb. 2026, 22:10
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
02 Feb. 2026, 22:10 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.