Veniturile bugetului cresc, dar deficitul se adâncește

În 2 luni a anului 2022, veniturile totale ale bugetului public naţional au constituit 11,8 miliarde de lei, cu 17,0 % (1,7 miliarde de lei) mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor Ministerului Finanțelor.

Executarea bugetului public național s-a încheiat cu deficit în sumă de 1,4 miliarde de lei.

Majorarea veniturilor bugetului au crescut urmare a majorării veniturilor fiscului cu 11,8%, la 3,1 miliarde de lei. Serviciul Vamal a adus la buget cu 30% mai multe venituri – 4,5 miliarde de lei. Veniturile din sursele externe au însumat 10 mil. de lei.

Cheltuielile și activele nefinanciare cu consolidarea transferurilor și dobânzilor au însumat 13,2 miliarde de lei, cu 19,3% (2 150,8 mil. lei) mai mult comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile pentru învâțământ au înregistrat o creștere cu 12,8%, iar cele pentru ocrotirea sănătății – cu 4,7%.

Ministrul Finanțelor, Dumitru Budianschi susține că războiul din Ucraina va afecta încasările la bugetul țării.

„Războiul a diminuat creșterea economică, deși anterior ne așteptam la un avans de 3,5-4%. Prognoza pentru anul curent este 0%. Totuși, nu putem spune cu siguranță, dacă nu avem alte riscuri există suficienți factori care ar genera o creștere economică mai mare. Vedem o activitate economică bună. Din ceea ce se observă există tendință bune pentru investiții a populației dar și a investitorilor străini”, a punctat Budianschi în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la Rlive.

#veituri #deficit #buget #cheltuieli

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.