Veniturile din petrol întăresc rubla rusească! Un dolar a ajuns să coste 70 de ruble

20 Mai 2026, 16:26
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
20 Mai 2026, 16:26 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Rubla rusească își continuă aprecierea, iar cursul dolarului a coborât până la pragul de 70 de ruble pe piața Forex, unul dintre cele mai scăzute niveluri din ultimii ani. Totodată, yuanul chinez s-a depreciat până la aproximativ 10,3 ruble pe Bursa de la Moscova, nivel atins ultima dată în ianuarie 2023.

Potrivit investitorului și analistului financiar Evgheni Kogan, unul dintre principalii factori care au contribuit la consolidarea monedei ruse este intrarea în economie a veniturilor generate de exporturile de petrol la prețuri ridicate.

„În țară au ajuns veniturile din exporturile de petrol scump”, a declarat acesta.

Analiștii susțin că oferta de valută pe piață a crescut considerabil, în timp ce cererea a rămas redusă. În același timp, măsurile Ministerului rus al Finanțelor privind achizițiile de valută s-au dovedit mai mici decât anticipau piețele.

Experții consideră că rubla ar putea continua să se întărească cel puțin în următoarele săptămâni. Potrivit analistului Andrei Zațepin, dolarul ar putea coborî chiar sub nivelul de 70 de ruble.

Pe lângă veniturile mari din petrol, analiștii indică și alți factori care au susținut moneda rusă: creșterea exporturilor non-energetice, dobânzile ridicate care stimulează cererea pentru ruble și reducerea cererii pentru importuri.

Totuși, experții cred că această tendință ar putea fi temporară. Potrivit estimărilor, din luna iunie Ministerul Finanțelor și Banca Centrală a Rusiei ar putea interveni mai activ pe piață, ceea ce ar putea reduce presiunile asupra cursului.

Analiștii băncii Sberbank estimează că până la sfârșitul anului rubla ar putea pierde din avans și s-ar putea deprecia treptat până la aproximativ 85 de ruble pentru un dolar.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!