Se clatină unul dintre motoarele economiei! Construcțiile au intrat pe minus

Sectorul construcțiilor din Republica Moldova a început anul 2026 în scădere, după ce volumul lucrărilor executate în perioada ianuarie–martie s-a redus cu 12% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, arată datele publicate de Biroul Național de Statistică.

Astfel, lucrările de reparații capitale, care au scăzut cu 23,5%, în timp ce lucrările de întreținere și reparații curente au înregistrat un recul de 13,1%. Totodată, volumul construcțiilor noi s-a diminuat cu 7,1%.

Cele mai afectate au fost însă clădirile nerezidențiale, categoria care include spații comerciale, industriale și administrative, unde volumul lucrărilor s-a prăbușit cu 27,6%.

În același timp, piața locuințelor a mers într-o direcție diferită. Lucrările la clădirile rezidențiale au crescut cu 2,8%, fiind unul dintre puținele segmente care au rămas pe plus.

Un alt detaliu interesant este că, deși sectorul este pe minus per ansamblu, lucrările din categoria „alte lucrări de construcții” care includ demolări și amenajări de terenuri au crescut cu 5,2%.

Totodată, datele BNS relevă că în primul trimestru din 2025, sectorul construcțiilor înregistra o creștere de 18,7%, în timp ce în primul trimestru din 2026 a intrat pe teren negativ.

Din structura totală a lucrărilor executate, cea mai mare pondere a revenit construcțiilor noi, cu 52,1%, urmate de întreținere și reparații curente, 23,3% și reparații capitale, 20,6%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#criză #bani #construcții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.