Premii și sporuri cu probleme la Agricultură: auditul a găsit plăți nejustificate de sute de mii de lei

20 Mai 2026, 15:37
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
20 Mai 2026, 15:37 // Actual //  Grîu Tatiana

Compensații de sute de mii de lei achitate nejustificat, sporuri acordate cu abateri și premii fără aprobări. Acestea sunt unele dintre neregulile descoperite de Curtea de Conturi la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, în urma auditului rapoartelor financiare pentru anul 2025. Auditorii au emis o opinie cu rezerve și au constatat probleme atât în gestionarea salariilor și patrimoniului public, cât și a fondurilor externe de sute de milioane de lei.

Una dintre cele mai sensibile constatări vizează plata unei compensații de aproximativ 200 de mii de lei către fostul conducător al Unității Consolidate pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Agriculturii. Potrivit Curții de Conturi, persoana presta servicii în baza unui contract civil și nu avea raporturi de muncă cu ministerul, însă a primit o compensație echivalentă cu trei salarii medii lunare. Mai mult, Banca Mondială a calificat ulterior această cheltuială drept neeligibilă.

Auditul arată că mai mulți directori de instituții subordonate au primit sporuri pentru performanță fără aprobarea ministerului, ceea ce a dus la cheltuieli considerate nejustificate de peste 300 de mii de lei. În alte cazuri, sporurile au fost calculate greșit: unii angajați au primit bonusuri fără fișe de evaluare semnate, alții au beneficiat de sporuri mai mari decât permite regulamentul intern, iar unele plăți au fost acordate inclusiv persoanelor cu calificativ „satisfăcător”. Numai pentru luna februarie 2025, auditorii au identificat erori salariale de circa 150 de mii de lei.

Curtea de Conturi mai constată că două instituții din subordinea ministerului au acordat premii unice fără aprobarea prealabilă a MAIA, ceea ce indică, potrivit auditorilor, lipsa unor reguli clare și a unui control unitar în sistemul ministerial.

Probleme majore au fost descoperite și în administrarea patrimoniului public. Drepturile asupra a 119 clădiri nu sunt înregistrate, trei clădiri nu au fost evaluate și incluse în contabilitate, iar 52 de terenuri nu au fost încă transmise Agenției Proprietății Publice, deși procedura trebuia finalizată de mai mulți ani. Auditorii spun că datele din Registrul bunurilor imobile nu corespund situației reale din teren.

În evidența ministerului figurează și un apeduct de 7,1 milioane de lei fără documente justificative. Construcția, preluată încă din 2017, nu a fost finalizată nici până în prezent. Inventarierea efectuată în 2025 a arătat că turnul de apă este deteriorat și ruginit.

Un alt capitol important ține de gestionarea fondurilor revolving din proiectele externe pentru tehnică agricolă și fertilizanți. Ministerul a raportat venituri de aproape 270 de milioane de lei și cheltuieli de peste 240 de milioane de lei, însă Curtea de Conturi spune că nu există reguli clare privind evidența acestor tranzacții, ceea ce a limitat posibilitatea confirmării integrale a soldurilor raportate.

Raportul mai arată că ministerul și instituțiile subordonate administrează 52 de sisteme informatice și softuri în valoare totală de peste 50 de milioane de lei. Dintre acestea, șapte sisteme, estimate la 28,3 milioane de lei, nu funcționează, iar alte trei, de 7,7 milioane de lei, nu sunt utilizate deloc, deși continuă să fie păstrate în evidența contabilă.

Curtea de Conturi a mai constatat întârzieri în implementarea proiectelor externe, achiziții divizate artificial și concedii nefolosite acumulate de angajați, care pot genera cheltuieli suplimentare de cel puțin 2,3 milioane de lei în anii următori.

În concluzie, auditorii susțin că sistemul de control intern al Ministerului Agriculturii funcționează doar parțial și recomandă consolidarea urgentă a mecanismelor de evidență contabilă, administrare a patrimoniului și monitorizare a cheltuielilor publice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Iun. 2026, 10:32
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
17 Iun. 2026, 10:32 // Actual //  Grîu Tatiana

Prețul petrolului a coborât la cel mai redus nivel din ultimele trei luni, pe fondul optimismului investitorilor că traficul prin Strâmtoarea Ormuz va fi reluat în curând, după acordul interimar convenit între Statele Unite și Iran, relatează Euronews.

Cotația petrolului Brent, reper pentru piețele internaționale, a scăzut sub pragul de 80 de dolari pe baril pentru prima dată din martie. În tranzacțiile de miercuri dimineață, Brent era cotat la aproximativ 78 de dolari pe baril, iar petrolul american WTI se tranzacționa în jurul valorii de 75 de dolari pe baril.

Scăderea vine după ce piețele au reacționat pozitiv la perspectiva redeschiderii Strâmtorii Ormuz până la sfârșitul săptămânii. Ruta maritimă este una dintre cele mai importante din lume pentru transportul petrolului și al gazelor naturale lichefiate, iar perturbările din ultimele luni au alimentat temerile privind o nouă criză energetică globală.

În perioada celor mai intense tensiuni dintre Washington și Teheran, prețul petrolului Brent s-a apropiat de 120 de dolari pe baril, ceea ce a contribuit la creșterea inflației și a costurilor energiei în numeroase state. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, blocajele din Strâmtoarea Ormuz au provocat una dintre cele mai grave perturbări ale aprovizionării cu petrol din istoria pieței mondiale.

Analiștii consideră că reluarea traficului maritim va permite revenirea graduală a exporturilor de petrol și gaze din regiunea Golfului Persic, însă avertizează că piața nu va reveni imediat la normal. Chiar dacă navele vor putea traversa din nou strâmtoarea fără restricții, industria energetică are nevoie de timp pentru a recupera pierderile și pentru a restabili fluxurile comerciale afectate de conflict.

Deși ieftinirea petrolului reprezintă o veste bună pentru consumatori, efectele asupra facturilor la energie din Europa ar putea întârzia. În timpul conflictului, costurile de transport și primele de asigurare pentru nave au crescut semnificativ, iar revenirea acestora la nivelurile anterioare este esențială pentru ca reducerea prețurilor internaționale să fie resimțită și de populație.

Și piața gazelor naturale a reacționat pozitiv la perspectivele de detensionare. Prețurile gazelor în Europa au coborât sub 42 de euro pe megawatt-oră, pe fondul așteptărilor că exporturile din regiunea Golfului vor reveni treptat la normal. Cu toate acestea, investitorii urmăresc în continuare situația din Qatar, unul dintre cei mai mari exportatori mondiali de gaze naturale lichefiate, după informațiile privind posibile daune produse unor instalații energetice în timpul conflictului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!