Premii și sporuri cu probleme la Agricultură: auditul a găsit plăți nejustificate de sute de mii de lei

20 Mai 2026, 15:37
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
20 Mai 2026, 15:37 // Actual //  Grîu Tatiana

Compensații de sute de mii de lei achitate nejustificat, sporuri acordate cu abateri și premii fără aprobări. Acestea sunt unele dintre neregulile descoperite de Curtea de Conturi la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, în urma auditului rapoartelor financiare pentru anul 2025. Auditorii au emis o opinie cu rezerve și au constatat probleme atât în gestionarea salariilor și patrimoniului public, cât și a fondurilor externe de sute de milioane de lei.

Una dintre cele mai sensibile constatări vizează plata unei compensații de aproximativ 200 de mii de lei către fostul conducător al Unității Consolidate pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Agriculturii. Potrivit Curții de Conturi, persoana presta servicii în baza unui contract civil și nu avea raporturi de muncă cu ministerul, însă a primit o compensație echivalentă cu trei salarii medii lunare. Mai mult, Banca Mondială a calificat ulterior această cheltuială drept neeligibilă.

Auditul arată că mai mulți directori de instituții subordonate au primit sporuri pentru performanță fără aprobarea ministerului, ceea ce a dus la cheltuieli considerate nejustificate de peste 300 de mii de lei. În alte cazuri, sporurile au fost calculate greșit: unii angajați au primit bonusuri fără fișe de evaluare semnate, alții au beneficiat de sporuri mai mari decât permite regulamentul intern, iar unele plăți au fost acordate inclusiv persoanelor cu calificativ „satisfăcător”. Numai pentru luna februarie 2025, auditorii au identificat erori salariale de circa 150 de mii de lei.

Curtea de Conturi mai constată că două instituții din subordinea ministerului au acordat premii unice fără aprobarea prealabilă a MAIA, ceea ce indică, potrivit auditorilor, lipsa unor reguli clare și a unui control unitar în sistemul ministerial.

Probleme majore au fost descoperite și în administrarea patrimoniului public. Drepturile asupra a 119 clădiri nu sunt înregistrate, trei clădiri nu au fost evaluate și incluse în contabilitate, iar 52 de terenuri nu au fost încă transmise Agenției Proprietății Publice, deși procedura trebuia finalizată de mai mulți ani. Auditorii spun că datele din Registrul bunurilor imobile nu corespund situației reale din teren.

În evidența ministerului figurează și un apeduct de 7,1 milioane de lei fără documente justificative. Construcția, preluată încă din 2017, nu a fost finalizată nici până în prezent. Inventarierea efectuată în 2025 a arătat că turnul de apă este deteriorat și ruginit.

Un alt capitol important ține de gestionarea fondurilor revolving din proiectele externe pentru tehnică agricolă și fertilizanți. Ministerul a raportat venituri de aproape 270 de milioane de lei și cheltuieli de peste 240 de milioane de lei, însă Curtea de Conturi spune că nu există reguli clare privind evidența acestor tranzacții, ceea ce a limitat posibilitatea confirmării integrale a soldurilor raportate.

Raportul mai arată că ministerul și instituțiile subordonate administrează 52 de sisteme informatice și softuri în valoare totală de peste 50 de milioane de lei. Dintre acestea, șapte sisteme, estimate la 28,3 milioane de lei, nu funcționează, iar alte trei, de 7,7 milioane de lei, nu sunt utilizate deloc, deși continuă să fie păstrate în evidența contabilă.

Curtea de Conturi a mai constatat întârzieri în implementarea proiectelor externe, achiziții divizate artificial și concedii nefolosite acumulate de angajați, care pot genera cheltuieli suplimentare de cel puțin 2,3 milioane de lei în anii următori.

În concluzie, auditorii susțin că sistemul de control intern al Ministerului Agriculturii funcționează doar parțial și recomandă consolidarea urgentă a mecanismelor de evidență contabilă, administrare a patrimoniului și monitorizare a cheltuielilor publice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

07 Oct. 2026, 08:51
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
07 Oct. 2026, 08:51 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ieftinirea motorinei din ultimele zile reprezintă doar o gură de aer pentru agricultorii din Republica Moldova, după scumpirea acumulată față de începutul verii. Economistul Iurie Rija arată că majorarea prețului combustibilului a adăugat aproximativ 880 de lei la costurile pentru fiecare hectar lucrat, iar povara este și mai mare în cazul fermelor cu recolte slabe.

Potrivit economistului, la 6 octombrie prețul maxim al motorinei a coborât la 35,42 lei/litru, cu 1,42 lei mai puțin decât la sfârșitul lunii septembrie. Comparativ cu începutul lunii iulie, însă, combustibilul rămâne considerabil mai scump.

La începutul lui iulie, litrul de motorină costa 24,41 lei. Diferența față de nivelul din 6 octombrie este de aproximativ 11 lei/litru, ceea ce înseamnă o scumpire de circa 45%.

Iurie Rija susține că evoluția nu este determinată doar de prețul petrolului. Potrivit estimărilor citate de economist, restricțiile din Rusia și China, împreună cu perturbările din Golful Persic, ar scoate de pe piața internațională de export aproximativ 1–1,3 milioane de barili de motorină pe zi.

În aceste condiții, importatorii sunt nevoiți să concureze pentru volume mai mici de combustibil, iar presiunea se transmite inclusiv asupra prețurilor achitate de Republica Moldova.

Impactul asupra agriculturii este semnificativ. La un consum de aproximativ 80 de litri de motorină pentru un hectar, diferența de preț față de începutul verii generează cheltuieli suplimentare de circa 880 de lei/ha.

În cazul unei recolte de 5 tone la hectar, scumpirea motorinei adaugă aproximativ 176 de lei la costul fiecărei tone de producție. Dacă productivitatea scade la 3 tone/ha, costul suplimentar se apropie deja de 300 de lei pentru fiecare tonă.

„Cu cât recolta e mai slabă, cu atât costul pe tonă apasă mai tare”, explică Rija.

Economistul avertizează că, dacă prețurile oferite agricultorilor pentru cereale nu cresc suficient pentru a absorbi aceste cheltuieli, diferența este suportată direct din veniturile fermierilor. În consecință, rămân mai puține resurse pentru investiții și pentru finanțarea următorului sezon agricol.

În opinia lui Iurie Rija, reducerea prețului motorinei înregistrată la începutul lunii octombrie trebuie privită în contextul scumpirii acumulate în ultimele luni: „Ieftinirea din octombrie e o gură de aer, nu o rezolvare”.