Rețeaua electrică a Moldovei, sub presiune! Tranzitul spre Ucraina a majorat pierderile la Moldelectrica

Republica Moldova a integrat în ultimii cinci ani aproximativ 1 GW de energie regenerabilă în rețeaua de transport, însă presiunile asupra sistemului electroenergetic au crescut inclusiv din cauza tranzitului de energie destinat Ucrainei, a declarat ministrul Energiei, Dorin Junghietu.

Potrivit oficialului, prin infrastructura energetică a Republicii Moldova trece și o parte din energia electrică livrată din România și Uniunea Europeană către Ucraina, în contextul deficitului energetic cu care se confruntă țara vecină.

„În rețeaua de transport toți acești cinci ani au fost integrați 1 GW de energie regenerabilă. În același timp, prin rețeaua noastră, datorită deficitului din Ucraina, se tranzitează și o parte din energia electrică care vine din România și Uniunea Europeană”, a declarat Junghietu.

Ministrul susține că aceste fluxuri suplimentare au dus la creșterea pierderilor tehnologice din rețea, iar pentru reducerea lor sunt necesare investiții în infrastructura energetică.

„Pierderile tehnologice au crescut, iar pentru a compensa și diminua aceste pierderi trebuie implementate o serie de proiecte pentru consolidarea rețelei de transport și a stațiilor”, a explicat ministrul.

În acest context, autoritățile propun ca întreprinderea de stat Moldelectrica să fie scutită de plata a aproximativ 26 de milioane de lei către bugetul de stat, iar suma respectivă să fie redirecționată spre proiecte strategice.

Banii ar urma să fie utilizați pentru dezvoltarea infrastructurii energetice și consolidarea interconectării Republicii Moldova cu România și sistemul electroenergetic european.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Energie #pierderi #Moldelectrica

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce statisticile oficiale arată că unul din trei moldoveni trăiește sub pragul sărăciei, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, susține că Republica Moldova „trăiește mai bine” și că efectele reformelor vor fi resimțite și mai puternic în următorii ani. Întrebat când vor simți cetățenii această schimbare în propriile buzunare, oficialul a răspuns că este o întrebare „filosofică”.

Osmochescu a declarat, în cadrul unei emisiuni de la Moldova 1, că privește situația din Republica Moldova prin prisma celor 16 ani petrecuți peste hotare și că diferențele față de perioada în care a plecat sunt evidente.

„Eu am fost 16 ani în afara țării. La drept vorbind, m-am întors într-o țară care trăiește mai bine. Acum, observând ceea ce se întâmplă în Republica Moldova în ultimii ani, o spun direct și deschis”, a afirmat ministrul.

Întrebat când vor ajunge cetățenii să trăiască mai bine, Osmochescu a admis că oamenii măsoară bunăstarea prin veniturile pe care le au la dispoziție, însă a insistat că progresul există deja.

„E o întrebare foarte bună, dar este una, cred eu, filosofică. Sigur că noi spunem că trăim mai bine atunci când o resimțim în buzunarele noastre. Nu vorbim despre cash, vorbim atunci când o resimțim în conturile noastre bancare. Eu sunt convins că viața continuă și ea deja se resimte că este mai bună”, a declarat acesta.

Ministrul a recunoscut însă că mai sunt multe probleme de rezolvat și că saltul economic pe care îl așteaptă populația nu va veni peste noapte. Potrivit lui, perioada 2027-2028 ar putea aduce rezultate mai vizibile, dacă Republica Moldova nu va fi afectată de factori externi.

„Sper că începând cu 2027-2028, să dea Domnul să nu avem conflicte care, obiectiv, ne influențează. Vom putea deveni și mai competitivi, inclusiv la capitolul vieții noastre personale și al puterii de cumpărare”, a spus Osmochescu.

Șeful de la Economie a legat perspectivele de creștere de procesul de integrare europeană, susținând că Republica Moldova încearcă să recupereze într-un timp scurt ceea ce alte state au realizat în perioade mai lungi.

„Nu avem luxul timpului pe care l-au avut alte state care au aderat la Uniunea Europeană și au beneficiat ani la rând de fonduri de preaderare. Noi ne dorim o integrare mai rapidă și o aderare mai rapidă”, a afirmat ministrul.

Acesta a mai declarat că agenda economică și cea politică nu coincid întotdeauna, însă a lăudat ritmul reformelor implementate de autorități.

„Bravo nouă, implementăm reformele mai rapid decât multe dintre alte state candidate”, a spus Osmochescu.

Potrivit Biroului Național de Statistică, rata sărăciei absolute a ajuns la 31,1% în 2025. Pragul sărăciei absolute este de 3 764 de lei pe lună pentru o persoană, iar rata sărăciei extreme constituie 15,1%. Situația este și mai dificilă în mediul rural și în sudul țării, unde aproape fiecare al doilea locuitor trăiește sub pragul sărăciei absolute.