Veste bună pentru moldovenii care au lucrat în Grecia! Aceștia vor putea beneficia de pensie și asigurări sociale

Veste bună pentru moldovenii care au lucrat în Grecia. Aceștia vor avea dreptul la pensie și asigurări sociale chiar dacă nu chiar dacă nu au realizat un stagiu minim de cotizare, de 15 ani, necesar pe teritoriul țării noastre.

În acest sens, autoritățile din Republica Moldova și Grecia vor semna un Aranjament Administrativ pentru aplicarea Acordului în domeniul securității sociale dintre cele două state.

Astfel, cetățenii Republicii Moldova vor putea să beneficieze de dreptul la pensie, chiar dacă nu au realizat un stagiu minim de cotizare, de 15 ani, necesar pe teritoriul țării noastre pentru a putea primi pensia, dar au realizat această condiție prin totalizarea perioadelor de asigurare în ambele state.

La stabilirea pensiei fiecare stat va aplica legislația sa în vigoare. Atât Republica Moldova cât și Republica Elenă vor calcula și achita pensia pentru perioadele de asigurare realizate pe teritoriul propriu, prin aplicarea principiului proporționalității, se arată într-un comunicat al Guvernului.

În temeiul Acordului se stabilesc doar pensiile de asigurări sociale şi indemnizaţiile de dizabilitate cauzată de un accident la locul muncă sau o boli profesionale. Prevederile Acordului şi ale Aranjamentului creează condiţii favorabile pentru migranţii din Republica Moldova ca să revină în ţară, deoarece la atingerea vârstei de pensionare aceştia vor putea beneficia de drepturile de securitate socială dobândite în Republica Elenă.

Aranjamentul Administrativ pentru aplicarea Acordului în domeniul securității sociale dintre cele două state urmează a fi semnat în data de 8 septembrie curent, în cadrul vizitei ministrului de externe elen în Republica Moldova.

#stagiu de cotizare #pensie #munca #Grecia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Venezuela a transportat în secret, pe parcursul a cinci ani, 127 de tone de aur din rezervele Băncii Centrale către rafinării din Elveția, în încercarea disperată de a obține numerar și garanții pentru împrumuturi, pe fondul adâncirii crizei datoriilor suverane. Informațiile apar din datele vămii elvețiene și dintr-un reportaj al postului public SRF, scrie euronews.

Potrivit acestor date, în urmă cu aproximativ zece ani, Caracasul a expediat aur în valoare de aproape 4,7 miliarde de franci elvețieni (circa 5,05 miliarde de euro) către Elveția, cu scopul de a-l topi și a-l revinde pe piețele internaționale. Transporturile au fost realizate pe calea aerului, iar fiecare operațiune a fost înregistrată de autoritățile vamale elvețiene, care monitorizează toate importurile și exporturile de metale prețioase.

Elveția este cel mai important hub mondial pentru comerțul cu aur, atât ca importator, cât și ca exportator. Aici se află unele dintre cele mai mari rafinării din lume, Valcambi, PAMP și Argor-Heraeus – concentrate în cantonul Ticino. Acestea pot rafina aurul brut în lingouri „Good Delivery”, recunoscute internațional, și pot emite certificate care permit tranzacționarea rapidă a metalului pe piețele globale.

Guvernul elvețian nu a făcut publice aceste transferuri la momentul respectiv, invocând tradiția strictă a confidențialității financiare, care a transformat țara într-un refugiu atât pentru marii oameni de afaceri, cât și pentru liderii autoritari care caută să-și lichideze sau să-și securizeze activele.

Postul public elvețian SRF arată că regimul lui Nicolás Maduro a recurs la această strategie ca la un „act de disperare”, pentru a preveni intrarea în incapacitate de plată. O parte din aur a fost vândută direct, iar altă parte a fost folosită drept garanție pentru împrumuturi și operațiuni de refinanțare a datoriei. În 2017, când Venezuela a intrat oficial în default, statul rămăsese deja fără acces la finanțare normală și fără rezerve de valută forte.

Un raport al Centrului pentru Inovații în Guvernanță Internațională (CIGI) estima în 2017 un deficit de finanțare de peste 15 miliarde de dolari, în timp ce serviciul datoriei obligațiunilor ajungea la aproximativ 12 miliarde de dolari. Dacă erau incluse și plățile către China, necesarul urca la circa 20 de miliarde de dolari. CIGI concluziona că Venezuela avea un „deficit major de finanțare” și „foarte puține active sau opțiuni politice pentru a-l acoperi”.

În paralel, veniturile din exportul de petrol, principala sursă de dolari a statului, se prăbușiseră, devenind insuficiente chiar și pentru plata dobânzilor la datorie.

Potrivit SRF, după rafinare, o parte din aurul venezuelean a fost redirecționată către alte centre de tranzacționare, precum Marea Britanie, iar o cantitate semnificativă a fost vândută Turciei.

Deși aceste tranzacții nu încălcau sancțiunile la momentul respectiv, ele ar fi aproape imposibile astăzi. În 2018, Elveția și-a înăsprit legislația privind operațiunile financiare cu Venezuela, aliniindu-se sancțiunilor Uniunii Europene.

În final, strategia de a salva țara prin exportul rezervelor de aur a eșuat. Venezuela a intrat în incapacitate de plată în 2017 și nu și-a mai putut onora nici datoriile, nici dobânzile. În prezent, datoria externă a țării este estimată la aproximativ 170 de miliarde de dolari, de aproape două ori mai mare decât produsul intern brut anual, ceea ce plasează economia venezueleană într-o stare de faliment de facto.

#venezule #aur #Elveția