Veste grea pentru moldoveni. Cât ar putea să plătească, la iarnă, pentru căldură. Sunt luate în calcul scumpiri de 60%

Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Marcel Spătari a declarat că tariful la energia termică ar putea crește cu 60% după ce s-a majorat prețul gazului.

Autoritățile Republicii Moldova s-au înțeles cu Gazprom să prelungească contractul de livrare a gazului pentru o perioadă de cinci ani cu condiția efectuării unui audit a datoriei Moldovagaz. În prezent în țară este în vigoare Starea de Urgență instituită de Comisia Situații Excepționale, care a recomandat ANRE să revizuiască de urgență tariful la gaz pentru consumatori. Astfel, de la 1 noiembrie, prețul pentru consumatori s-a majorat de la 235 USD la 536 USD pentru mia de metri cubi.

Noul tarif pentru energia termică nu a fost deocamdată ajustat, dar noi prognozăm o majorare de 60%. Acesta este scenariul pe care l-am utiliziat atunci când am stabilit mărimea compensațiilor pentru populație”, a declarat Spătari la TV8.

În ședința din 10 noiembrie, Guvernul a aprobat un șir de compensații pentru populație. Astfel, de ajutorul pe timp de iarnă familiilor cu venituri mici le vor fi alocate 523 mil. de lei. De compensarea facturilor la gaz vor beneficia toți consumatorii și vor fi alocați 770 mil. de lei. Pentru un consum de până la 50 de metri cubi de gaz costul metrului cub va fi de 6,8 lei, iar pentru un consum de până la 150 metri cubi prețul metrului cub va fi de 7,9 lei.

Pentru compensarea tarifului la căldură Executivul va aloca 340 mil. de lei. Iar tariful va fi compensat cu 2/3 din factură sau 450 de lei pe lună din prima gigacalorie.

#compenații #Marcel Spătari #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.