Vicepreședintele PMI pentru Europa de Nord-Est: „Integrarea UE a Moldovei deschide noi oportunități investiționale pentru țară”

14 Apr. 2025, 11:33
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Apr. 2025, 11:33 // Actual //  bani.md

Philip Morris International continuă să își extindă investițiile în Uniunea Europeană, contribuind la industrializarea regiunii și creșterea economică. Printre statele în care compania și-a redirecționat resursele se numără Polonia, Cehia, România, Ucraina, dar și Republica Moldova. Michał Mierzejewski, vicepreședintele companiei Philip Morris International pentru Europa de Nord-Est, susține că Moldova devine tot mai atractivă pentru investitorii străini, fiind un punct strategic pe harta Europei, potrivit infotag.md.

Michał Mierzejewski a vizitat Moldova în luna martie. Într-un interviu oferit publicației Logos Press, el a vorbit despre importanța acestei regiuni pentru afacerile mari, despre potențialul real de investiții, precum și despre direcția în care se îndreaptă piața produselor din tutun și nicotină.

„Moldova s-a alăturat regiunii UE din cadrul PMI în 2023, iar acest lucru a fost o decizie conștientă din partea noastră. Privim Moldova ca parte a familiei europene nu doar din punct de vedere geografic: este o țară cu potențial de creștere sustenabilă, iar prezența noastră aici nu este doar o decizie comercială, ci face parte dintr-o strategie mai amplă”, a menționat acesta.

Michał Mierzejewski susține că Republica Moldova trece printr-o etapă de modernizare accelerată, care include consolidarea instituțiilor-cheie, digitalizarea și reforma administrației publice. Potrivit lui, autoritățile demonstrează o voință reală de integrare europeană, iar acest lucru influențează pozitiv asupra percepției capitalului străin.

„Am lansat aici producția mărcilor PMI destinate pieței locale, însă nu excludem posibilitatea exportului către România, Ucraina și alte țări. Mai mult decât atât, promovăm activ potențialul investițional al Moldovei la forumuri internaționale, atragem alți investitori și arătăm că aici se poate construi un business durabil și stabil. Sunt convins că dezvoltarea economică și fluxul de investiții se vor accelera după încheierea războiului din Ucraina. De aceea, cred că Moldova se află în pragul unui salt economic important”, a precizat vicepreședintele companiei Philip Morris International pentru Europa de Nord-Est.

Michał Mierzejewski a mai adăugat că, pe aproape toate piețele unde activează PMI, compania este unul dintre principalii contribuabili la bugetul de stat. În Republica Moldova, doar în 2024, sectorul tutunului a contribuit cu aproximativ 5,5 miliarde de lei la bugetul de stat, iar PMI a asigurat 40% din această sumă. Pe lângă factori precum crearea de locuri de muncă și investițiile în infrastructură (import, distribuție, comerț), este de menționat și lansarea producției locale în cadrul fabricii Tutun-CTC, proiect evaluat la peste 3 milioane de dolari. Pe piețele unde Philip Morris are unități de producție, inclusiv în Moldova, acest lucru reprezintă un avantaj direct pentru economia locală.

În 2023, PMI a anunțat investiții suplimentare și în alte state. Potrivit vicepreședintelui companiei Philip Morris International pentru Europa de Nord-Est, investițiile de peste 230 de milioane de dolari în Cracovia, în 2023, au generat sute de locuri de muncă. Iar în Ucraina, în pofida războiului, s-au investit 30 de milioane de dolari într-o nouă fabrică în regiunea Liov, ceea ce a ridicat semnificativ standardele de atragere a investițiilor în zonă. De asemenea, au fost direcționate investiții noi în Otopeni (România), Kutná Hora (Cehia) și Niš (Serbia). Aceste fabrici au devenit piloni ai transformării PMI și simboluri ale încrederii reciproce dintre mediul de afaceri și autorități.

Michał Mierzejewski a menționat că PMI își consolidează investițiile în regiunea europeană, care este o piață matură, cu o infrastructură bine dezvoltată și cu un cadru legislativ stabil. Din 2008, PMI a investit peste 14 miliarde de dolari în cercetarea, dezvoltarea și comercializarea produselor fără fum, iar cea mai mare parte a acestor investiții s-a concentrat în Europa. Compania are în regiune 11 unități de producție, dintre care 7 produc rezerve de tutun pentru sistemele de încălzire a tutunului. În același timp, vicepreședintele companiei Philip Morris International pentru Europa de Nord-Est a precizat că, pentru atragerea investițiilor, companiile au nevoie de un cadrul legislativ stabil, aliniat la standardele UE, ceea ce îi lipsește în prezent Moldovei.

„Moldova este una dintre cele mai dur reglementate piețe din Europa, de la importul produselor până la comerț și comunicații. Dar întrebarea pe care ar trebui să și-o pună Guvernul este ce rezultate au obținut pentru societate. Pentru că reglementarea excesivă are uneori efect invers, iar interdicțiile creează bariere pentru consumatori. Oamenii nu pot obține informații fiabile despre alternative mai puțin dăunătoare, dovedite științific, și continuă să fumeze țigări. Nu cerem privilegii, cerem dialog.”

Michał Mierzejewski a declarat că, anul trecut, PMI a înregistrat rezultate financiare impresionante, dar a fost continuat procesul de transformare – nu este schimbat doar portofoliul, ci întreaga industrie a tutunului. Potrivit lui, 40% din veniturile globale ale PMI au provenit din produsele fără fum. Mai mult, datele oficiale arată că, în statele dezvoltate, cota de piață a produselor fără fum este mai mare. Astfel, în Vilnius, produsele fără fum reprezintă peste 50% din cota de piață, în Budapesta – aproape 41%, iar în Roma, Atena și Bratislava – aproximativ 30%. Potrivit estimărilor PMI, în 2024, numărul utilizatorilor de produse fără fum la nivel global a constituit 32,2 milioane.

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.