VIDEO Adrian Efros: Cu NATO avem o colaborare foarte bună, însă nu e vorba de aspecte militare

Alianța Nord-Atlantică (NATO) va oferi Ministerului de Interne expertiză în vederea creșterii capacităților Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU) de a gestiona incidente chimice, biologice sau nucleare. Declarația aparține ministrului Adrian Efros și a fost făcută în timpul emisiunii „Rezoomat” de la RLIVE TV.

Oficialul s-a întâlnit recent la Bruxelles cu secretarul –adjunct al NATO, Mircea Geoană, iar securitatea regională și consolidarea instituțiilor statului au fost cap de afiș pe agenda discuțiilor.

Adrian Efros spune că Ministerul de Interne colaborează cu NATO doar pe subiecte non-militare. Oficialul exclude orice proiecte de dotare a ministerului cu arme letale din partea NATO.

„Avem o cooperare foarte bună. E vorba de o cooperare ce vizează mai puțin partea militară. Aici vorbim de creșterea capacităților Inspectoratului General pentru Situații de Urgență privind gestionarea incidentelor chimice, biologice și nucleare. Avem o cooperare foarte bună în ceea ce privește capacity building, dar nicidecum nu avem niciun proiect ce ține de înarmare sau de asigurare cu mijloace letale pentru dotarea Ministerului Afacerilor Interne. Sunt proiecte de perspectivă, dar non-militare, doar ce ține de asigurarea și menținerea ordinii publice. E vorba de expertiză, schimb de experiență, suport în elaborarea diferitor acte normative, în elaborarea diferitor programe de antrenament. Este un sector destul de larg și noi dorim să valorificăm orice oportunitate oferită de partenerii de dezvoltare”, a spus ministrul Efros în timpul emisiunii Rezoomat.

La sfârșitul lunii aprilie, ministrul Adrian Efros a avut o întrevedere la Bruxelles cu secretarul-adjunct NATO, Mircea Geoană. În timpul discuțiilor, șeful MAI a reiterat interesul Republicii Moldova pentru expertiza și asistența NATO în modernizarea sectorului de securitate și apărare.

#Adrian Efros #Rezoomat #NATO #MAI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a publicat un proiect de hotărâre privind ajustarea tarifelor fixe la energia electrică produsă din surse regenerabile de către producătorii mici. Documentul urmează să fie examinat și aprobat de Consiliul de administrație al instituției, iar noile tarife ar putea intra în vigoare la 1 martie 2026.

Ajustările vizează producătorii eligibili mici care au pus în funcțiune centrale în anii 2020, 2022, 2023, 2024, dar și în perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025. Tarifele diferă în funcție de tehnologia utilizată: solar, eolian, hidro, biogaz sau biomasă, dar și în funcție de capacitatea instalației și de perioada în care aceasta a fost pusă în funcțiune.

Pentru producătorii eligibili din 2020, care au pus în funcțiune centrale în perioada 1 ianuarie 2020 – 8 decembrie 2025, tarifele prevăzute în proiect sunt de 1,79 lei/kWh pentru instalații solare fotovoltaice, 1,48 lei/kWh pentru eolian, 0,93 lei/kWh pentru hidro, 1,76 lei/kWh pentru cogenerare pe biogaz și 1,87 lei/kWh pentru cogenerare pe biomasă solidă.

Pentru producătorii eligibili din 2022, în cazul instalațiilor solare fotovoltaice, tarifele sunt de 1,85 lei/kWh pentru capacități de 10–50 kW, 1,78 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,64 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Pentru eolian este prevăzut un tarif de 1,69 lei/kWh, pentru hidro – 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile variază, în funcție de tipul combustibilului, până la 2,01 lei/kWh.

Pentru anul 2023, la instalațiile solare fotovoltaice tarifele sunt de 1,77 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,70 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,57 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Tariful pentru eolian este de 1,67 lei/kWh, pentru hidro de 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz poate ajunge până la 2,11 lei/kWh, în funcție de categorie.

În cazul producătorilor eligibili din 2024, pentru centralele puse în funcțiune în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, tarifele la solar sunt de 1,67 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,62 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,52 lei/kWh pentru 201–1000 kW, pentru eolian – 1,56 lei/kWh, pentru hidro – 1,40 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile pot ajunge până la 2,24 lei/kWh. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, proiectul indică 1,79 lei/kWh pentru solar 10–50 kW, 1,74 lei/kWh pentru 51–200 kW, 1,63 lei/kWh pentru 201–1000 kW, 1,67 lei/kWh pentru eolian și până la 2,41 lei/kWh pentru biogaz, în funcție de tehnologie.

Pentru producătorii eligibili din perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025 sunt stabilite tarife de 2,29 lei/kWh pentru biogaz, 1,97 lei/kWh pentru biomasă prin ardere directă, 2,28 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri agricole și zootehnice și 2,22 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri municipale lichide. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, tarifele prevăzute sunt de 2,37 lei/kWh, 2,04 lei/kWh, 2,36 lei/kWh și 2,30 lei/kWh, în funcție de tehnologie.