VIDEO Afaceri pe timp de pandemie. Cum au reușit 4 tineri să deschidă un magazin specializat: Toată vina o poartă COVID

25 Sept. 2021, 10:46
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  MD Bani
25 Sept. 2021, 10:46 // Oameni şi Idei //  MD Bani

Mulți îți doresc să devină antreprenori, dar puțini au curajul să înceapă o afacere. Totuși, în Republica Moldova există și tineri dornici de a se dezvolta, de a crea ceva frumos și deosebit. Așa pot fi descriși și Grizore Berzan, Alexandra Berzan, Adrian Blîndu și Maria Blîndu, fondatorii „Istorii cu Cașcaval”. Acesta este un magazin specializat, un local drăguț, unde puteți găsi cașcaval adus din Olanda, vin de la micii producători din țară, sosuri și diverse ustensile. De asemenea, acești patru tineri sunt și proprietarii vinăriei autohtone „Famber”. Despre cum a apărut ideea de afacere, cum e să fii antreprenor și despre experiența de participare la programele de susținere a afacerilor au vorbit într-un interviu Bani.md.

Potrivit fondatorilor, ideea de a deschide „Istorii cu cașcaval” a apărut în perioada pandemiei, în timpul unei discuții la un pahar cu vin. Neavând posibilitatea de a călători, din cauza coronavirusului, tinerilor li se făcuse dor de localurile „micuțe și drăguțe” în stil european și de cașcavalul olandez, așa că au decis să aducă o astfel de atmosferă aici, acasă.

„Toată vina o poartă COVID-19”, a spus Grigore Brezan.

Nici denumirea nu a fost aleasă întâmplător, antreprenorii spun că au ales „Istorii cu cașcaval” și nu „Cașcaval cu istorii”, pentru că vizitatorii localului pot face schimb de istorii, savurând un pahar de vin în combinație cu cașcaval.

„Oaspeții noștri vin și au posibilitatea să-și comunice istoria lor, să o audă pe a noastră, să-și degajeze cumva sufletul, la un pahar de vin să savureze și ceva istorii”, a spus Maria Blîndu.

Tinerii spun că localul deschis de ei se deosebește prin ospitalitate și atenția deosebită față de oaspeți.

„Noi nu avem clienți, noi avem doar oaspeți”.

Maria spune că au decis să deschidă un local unde vor putea să primească oaspeții cu sufletul, pentru că a înțeles cât de bogat „sufletește” este poporul nostru.

Cei patru tineri se consideră o echipă perfectă, o dată ce au înțeles asta au pornit împreună mai multe proiecte frumoase.

„Am înțeles că noi patru suntem o echipă perfectă și trebuie să începem, într-un pas, să facem ceva împreună. De atunci, mai multe proiecte au luat naștere la noi în suflet și în cap.”

Maria spune că nu este atât de ușor să deschizi o afacere în Republica Moldova, iar faptul că e greu sau nu, nu contează. Este important să începi dacă ai un proiect frumos.

Făcând referire la experiența anterioară, Adrian a spus că acum este mult mai ușor să deschizi o afacere în Republica Moldova comparativ cu 10 ani în urmă. Totuși, la unele capitole, țara noastră mai are de lucrat.

Participarea la programe de susținere a afacerilor

Din păcate, antreprenorii spun că nu au avut o experiență plăcută în ceea ce privește participarea la programe de susținere a afacerilor. Aceștia au aplicat la un grant, au parcurs toate etapele și au fost selectați, dar într-un final au primit un răspuns precum că nu mai sunt acceptați.

„Noi mai avem o vinărie, cred, cea mai mică vinărie din Republica Moldova, unde facem vin cu multă pasiune. Am aplicat la un grant de la USAID, pentru competitivitate, am fost acceptați cu un punctaj foarte bun, a fost negociată și suma grantului, o sumă nu foarte mare, am parcurs toate etapele. Până la urmă am primit un email, cumva că nu mai suntem acceptați la grantul dat. A fost foarte misterios gestul. Am dat careva întrebări, nu am primit un răspuns clar, niște răspunsuri vagi.”

Totuși, pe viitor, antreprenorii speră să aibă parte de experiențe mai plăcute.

Adrian Blîndu spune că au ales colaborarea cu mici producătorii de vinuri, pentru a-i susține pe cei care fac un produs calitativ.

Antreprenorii au ales să aducă cașcavalul din Olanda, pentru că li s-a părut un produs calitativ. Și pentru că au descoperit acest produs acolo, în magazinul lor se va păstra o bază a cașcavalurilor olandeze. Nu exclud că pe viitor vor începe să colaboreze și cu producătorii de cașcaval de la noi din țară.

„Într-o călătorie în Olanda, am descoperit noi pentru noi, cașcavalul perfect după gustul nostru. De asta, probabil o să avem aici o parte din baza cașcavalurilor olandeze.”

„Și de ce nu, pe viitor, neapărat, găsim un producător de cașcaval moldovenesc, autohton și va sta aici pe rafturile noastre.”

Maria, Adrian și Grigore recomandă tinerilor ce vor să lanseze o afacere să nu renunțe din prima și să fie pregătiți emoțional.

„Să nu dea jos mâinile din prima și să spargă cât mai multe uși care nu se deschid.”, a spus Grigore Brezan, unul dintre fondatorii „Istorii cu Cașcaval”.

 

25 Sept. 2026, 14:59
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
25 Sept. 2026, 14:59 // Actual //  Ursu Victor

Peste 300 de localități rurale din Republica Moldova nu mai au legături regulate de transport cu centrele raionale sau cu marile orașe, susține Oleg Alexa, președintele Asociației Patronale a Operatorilor de Transport Auto (APOTA).

Potrivit acestuia, principala problemă este lipsa rentabilității pe numeroase rute rurale. Scumpirea carburanților, numărul redus de pasageri și majorarea cheltuielilor de operare fac ca transportatorii să nu mai poată menține economic anumite curse.

„Noi deja avem sate în Moldova care nu mai au legătură cu centrele regionale și cu capitala. Pentru că transportul a devenit nerentabil”, a declarat Oleg Alexa.

Reprezentanții transportatorilor afirmă că situația este tot mai dificilă în localitățile cu puțini locuitori și cu un flux redus de pasageri, unde veniturile obținute din vânzarea biletelor nu mai acoperă costurile curselor.

În aceste condiții, unele trasee au fost reduse sau abandonate, iar locuitorii din sate riscă să rămână fără acces regulat la centrele raionale, instituții publice, spitale, piețe sau alte servicii de bază.

Alexa a atras atenția și asupra incertitudinilor legate de reforma administrativ-teritorială. O eventuală reorganizare a raioanelor și a centrelor administrative ar putea modifica actualele fluxuri de transport și ar impune redesenarea rețelelor de rute.

Transportatorii susțin că, fără măsuri care să facă viabile economic cursele rurale, numărul localităților rămase fără transport regulat ar putea crește.