VIDEO. Cea mai adâncă piscină din lume s-a deschis în Dubai. Conține un oraș scufundat, cu galerii și încăperi

Cea mai adâncă piscină din lume – 60 de metri – a fost inaugurată în Dubai, orașul care se mândrește deja cu cea mai înaltă clădire de pe glob. Momentan, este accesibilă doar pe bază de invitație, dar în curând va fi deshisă publicului larg.

Piscina Deep Dive Dubai este plină cu 14 milioane de litri de apă – volumul a șase piscine olimpice – și este de cel puțin patru ori mai mare decât orice altă piscină de scufundări din lume. Guinness i-a acordat titlul „Piscina cea mai adâncă pentru scufundări” pe 27 iunie.

În prezent accesul se face doar cu invitație, dar piscina va fi deschisă publicului mai târziu în acest an.

Temperatura apei este menținută la 30 de grade Celsius, o temperatură confortabilă pentru purtarea unui costum de scafandru sau a unui costum de baie.

Componenta vedetă a Deep Dive Dubai este orașul subacvatic. Scufundătorii pot explora apartamente scufundateși abandonate și pot juca biliard sub apă. Sistemele de iluminat și de sunet de ultimă generație au fost montate în interiorul piscinei pentru a crea diferite atmosfere.

Piscina este, de asemenea, un studio de film subacvatic – cel mai mare de acest gen din regiune.

Deep Dive Dubai oferă cursuri atât pentru începători în scufundări, cât și pentru scafandri certificați. De asemenea, scafandrii pot explora singuri piscina și orașul subacvatic după un tur cu unul dintre ghizi, scrie Digi24.ro.

Aproximativ 56 de camere au fost instalate în jurul piscinei pentru a asigura securitatea cufundătorilor. De asemenea, are cea mai avansată cameră hiperbarică din regiune, cu o capacitate de 12 persoane, pentru cazuri de urgență.

Un sfat oferit de experți: Dacă vă scufundați în această piscină, timp de 24 de ore nu încercați să ajungeți în vârful Burj al Khalifa, la peste 300 de metri altitudine. Diferența prea mare de presiune vă poate afecta sănătatea.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața comerțului alimentar din Rusia trece printr-o transformare profundă pe fondul încetinirii economiei și creșterii accelerate a inflației. Tot mai multe lanțuri de retail renunță la supermarketuri și hipermarketuri, înlocuindu-le cu discountere și așa-numitele „magazine pentru săraci”, potrivit datelor Infoline, citate de publicația Kommersant, citată de Moscowtimes.

În primele nouă luni ale anului 2025, în Rusia s-au închis 67 de magazine mari, cu o suprafață totală de peste 185.000 m². De la 2017 încoace, ponderea supermarketurilor și hipermarketurilor în comerțul cu amănuntul s-a redus aproape la jumătate – de la 37% la 21%. În schimb, discounterele au ajuns să domine piața, urcând de la 49,9% la 63,4% din totalul vânzărilor.

Cea mai spectaculoasă creștere o înregistrează însă așa-numitele „magazine pentru săraci” (hard discounters) – unități comerciale cu amenajare simplificată, sortiment redus și prețuri extrem de mici. În ultimii opt ani, ponderea acestora a urcat de la 4,8% la 16,4%, arată analiza Infoline.

Directorul general al companiei „Infoline-Analitika”, Mihail Burmistrov, explică această tendință prin schimbarea comportamentului consumatorilor ruși, care adoptă o strategie de economisire în fața scumpirilor.

„Prețurile ridicate la alimente și scăderea puterii de cumpărare au făcut neprofitabilă deschiderea supermarketurilor mari. Retailerii reacționează rapid, transformând spațiile existente în discountere și depozite pentru livrări online”, afirmă Burmistrov.

Potrivit Asociației Companiilor de Retail din Rusia (AKORT), deschiderea unui discounter costă cu 20–40% mai puțin decât a unui supermarket. În plus, comercianții își reduc sortimentul pentru a limita costurile. În iulie 2025, oferta de produse alimentare în magazine s-a diminuat cu 2,3%, iar cea de bunuri nealimentare – cu 1,8%, potrivit datelor companiei de cercetare Nielsen.

Totodată, crește popularitatea micilor magazine de cartier, cu suprafețe între 100 și 200 m². Numărul acestora a urcat cu 15% într-un singur an, a declarat președintele AKORT, Stanislav Bogdanov. Cu toate acestea, suprafața totală a spațiilor comerciale deținute de retailerii ruși s-a redus cu aproximativ 1%. În prezent, primele 200 de lanțuri de retail operează circa 4.700 de supermarketuri și hipermarketuri la nivel național.

Inflația rămâne principalul factor care obligă populația să economisească. Potrivit datelor oficiale ale Rosstat, prețurile au crescut cu peste 40% de la începutul războiului. Un sondaj al companiei Romir arată că 58% dintre ruși au renunțat la anumite produse, 57% caută alternative mai ieftine, iar 49% fac cumpărături doar în discountere sau încearcă să meargă mai rar la magazine.