VIDEO. Cea mai adâncă piscină din lume s-a deschis în Dubai. Conține un oraș scufundat, cu galerii și încăperi

Cea mai adâncă piscină din lume – 60 de metri – a fost inaugurată în Dubai, orașul care se mândrește deja cu cea mai înaltă clădire de pe glob. Momentan, este accesibilă doar pe bază de invitație, dar în curând va fi deshisă publicului larg.

Piscina Deep Dive Dubai este plină cu 14 milioane de litri de apă – volumul a șase piscine olimpice – și este de cel puțin patru ori mai mare decât orice altă piscină de scufundări din lume. Guinness i-a acordat titlul „Piscina cea mai adâncă pentru scufundări” pe 27 iunie.

În prezent accesul se face doar cu invitație, dar piscina va fi deschisă publicului mai târziu în acest an.

Temperatura apei este menținută la 30 de grade Celsius, o temperatură confortabilă pentru purtarea unui costum de scafandru sau a unui costum de baie.

Componenta vedetă a Deep Dive Dubai este orașul subacvatic. Scufundătorii pot explora apartamente scufundateși abandonate și pot juca biliard sub apă. Sistemele de iluminat și de sunet de ultimă generație au fost montate în interiorul piscinei pentru a crea diferite atmosfere.

Piscina este, de asemenea, un studio de film subacvatic – cel mai mare de acest gen din regiune.

Deep Dive Dubai oferă cursuri atât pentru începători în scufundări, cât și pentru scafandri certificați. De asemenea, scafandrii pot explora singuri piscina și orașul subacvatic după un tur cu unul dintre ghizi, scrie Digi24.ro.

Aproximativ 56 de camere au fost instalate în jurul piscinei pentru a asigura securitatea cufundătorilor. De asemenea, are cea mai avansată cameră hiperbarică din regiune, cu o capacitate de 12 persoane, pentru cazuri de urgență.

Un sfat oferit de experți: Dacă vă scufundați în această piscină, timp de 24 de ore nu încercați să ajungeți în vârful Burj al Khalifa, la peste 300 de metri altitudine. Diferența prea mare de presiune vă poate afecta sănătatea.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), vrea ca UE să renunțe la Visa, Mastercard și să creeze o platformă proprie pentru Europa, ceea ce ea numește: „Drumul spre independență”. Invitată în cadrul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Lagarde a subliniat dependența Europei de infrastructura străină de plăți digitale. „Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze,” a remarcat ea, adăugând că „trebuie să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a lansat un apel pentru o revoluție a plăților, și a menționat necesitatea ca Europa să rupă dependența de giganții americani și chinezi, precum: Visa, Mastercard, PayPal și Alipay. Ea a subliniat că dezvoltarea unor soluții proprii ar reprezenta un pas important spre independența financiară a continentului, asigurându-i suveranitatea în acest domeniu esențial.

Christine Lagarde a subliniat că o piață de capital complet unificată ar putea deschide calea către o integrare fiscală mai profundă în Europa, având un impact semnificativ asupra economiei, cu o valoare adăugată potențială de până la 3.000 de miliarde de euro pe an, scriu editorii de la Business Today, citat de romaniatv.ro.

În timpul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Christine Lagarde a subliniat fragilitatea Europei în fața dependenței de infrastructura străină de plăți digitale, evidențiind necesitatea unui sistem propriu care să asigure suveranitatea financiară a continentului.

„Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze”, a remarcat ea, argumentând: „Ar trebui să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Ideea unei piețe unice de capital în toate statele membre ale Uniunii Europene capătă din nou importanță în contextul revitalizării Uniunii piețelor de capital (CMU), o inițiativă pe termen lung a UE. Obiectivul principal al CMU este de a crea o piață integrată de capital, care să faciliteze fluxul mai eficient de investiții și economii în cadrul blocului comunitar. Prin această inițiativă, se dorește oferirea unui acces mai bun al întreprinderilor la surse de finanțare și, totodată, furnizarea cetățenilor cu instrumente de economisire mai eficiente și accesibile.

Christine Lagarde a corelat progresele realizate în cadrul Uniunii piețelor de capital (CMU) cu o integrare economică mai profundă, subliniind că aceasta ar putea reduce presiunea asupra politicii monetare și ar crea fundamentul pentru o viitoare uniune fiscală. Deși estimările privind valoarea adăugată anuală de 3.000 de miliarde de euro provin dintr-o postare pe Reddit, care a fost citată pe larg, surse oficiale sugerează un impact mai moderat, dar încă semnificativ, pentru economia europeană.

Conform Serviciului de Cercetare al Parlamentului European (EPRS), o integrare economică mai profundă ar putea adăuga un PIB suplimentar de peste 2,8 trilioane de euro până în 2032, dintre care cel puțin 321 de miliarde de euro ar proveni din finalizarea Uniunii economice și monetare. Cu toate acestea, construirea unei alternative europene la giganții Visa și Mastercard se confruntă cu provocări semnificative, atât din punct de vedere tehnologic, cât și din perspectiva reglementărilor și a cooperării între statele membre.

Totuși, dezvoltarea unei alternative europene la Visa și Mastercard se confruntă cu o serie de provocări semnificative. Printre acestea se numără:

– Comisioanele interbancare mai scăzute din Europa, care fac dificilă atingerea unui nivel de profitabilitate sustenabil.
– Necesitatea unor investiții inițiale considerabile pentru a construi o infrastructură capabilă să concureze cu cea a marilor jucători internaționali.
– Obstacolele legate de schimbarea comportamentului consumatorilor și comercianților, precum și de convingerea băncilor să susțină implementarea unui nou sistem.
– Complexitatea tehnică, în special în domeniul securității, protecției împotriva fraudelor și asigurării compatibilității transfrontaliere.
– Provocările legate de guvernanță și coordonare, întrucât statele membre și instituțiile europene trebuie să colaboreze pentru a alinia execuția și supravegherea sistemului.