Metoda inedită prin care companiile japoneze își mențin angajații fericiți

Mai multe companii mari din Japonia permit angajaților să își aducă animalele la birou. În viziunea angajatorilor, așa angajații vor fi mai fericiți.

Patrupezii au la dispoziție mâncare și spațiu de joacă. Ei se împrietenesc acolo cu animăluțele pe care le au colegii stăpânilor și se află în centrul atenției.

De exemplu, compania de IT Fujitsu Ltd testează inițiativa și crede că astfel se îmbunătățește productivitatea și bunăstarea angajaților, potrivit Bloomberg. Un studiu publicat în 2021 punctează că prezenţa câinilor la birou creează interacţiuni şi schimburi mai eficiente între departamente, contribuie la satisfacția și bunăstarea angajaților.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Firma s-a preocupat și de confortul persoanelor alergice. Așadar, animalele petrec timpul într-o parte separată a clădirii, amplasată la etajul 25, care poate fi accesată cu un ascensor destinat patrupezilor.

Ideea nu este una nouă și se implementează inclusiv de companii america. Bunăoară, Amazon, Netflix, meta și Google au lansat inițiative similare.

Cu toate acestea, programul de lucru flexibil şi beneficii precum prezenţa animalelor de companie sunt încă rare în Japonia, o ţară renumită pentru cultura sa de muncă la birou stresantă.

#companii japoneze #animale de companie #angajatori #angajati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.