VIDEO Cum a ajuns Slovacia în familia UE și cum s-a dezvoltat țara după aderare

În 2004, Slovacia a devenit membră a Uniunii Europene și a NATO, iar în decembrie 2007 a aderat la spațiul Schengen. Mai târziu, la 1 ianuarie 2009, Slovacia a aderat la zona euro. Economia Slovaciei este una dintre economiile cu cea mai rapidă creștere în Europa și a treia cea mai rapidă din zona euro, conform datelor din 2017. În 2016, peste 86% din exporturile slovace au ajuns în Uniunea Europeană, iar peste 50% din importurile slovace provin din alte state membre ale Uniunii Europene.

Rata șomajului, care a atins nivelul de 19% la sfârșitul anului 1999, a scăzut la 5,09% la sfârșitul anului 2018, cea mai mică rată înregistrată în istoria Slovaciei. Inflația a scăzut de la o rată medie anuală de 12% în 2000 la doar 3,3% în 2002. După aderare, inflația a atins doar 1% în 2010, care este cea mai scăzută rată înregistrată din 1993.

La capitolul PIB, acesta era de 33 de miliarde de euro în 2004, indice care mai apoi, în 2022, a depășit cifra de 100 de miliarde de euro. Comparativ cu 2004, salariul mediu brut către anul 2022 a crescut substanțial. De la 400 de euro la 1.250 de euro. S-au majorat și investițiile străine în economie (Investițiile străine directe – ISD) care erau de doar 12 miliarde de euro în 2004, dar care au depășit cifra de 45 de miliarde de euro în 2022.

Acest articol face parte din campania lansată de Grupul de presă REALITATEA: „Moldova Alege Europa”, în care povestim despre calea parcursă de statele membre UE în procesul de integrare europeană şi creşterea economică întregistrată ca urmare a aderării.

#stat membru UE #proces de aderare #Slovacia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Consiliul Concurenței a venit cu precizări oficiale privind recentele creșteri ale prețurilor la carnea de porc, după apariția unor declarații alarmante în spațiul public și preluări mediatice care au ridicat suspiciuni privind eventuale înțelegeri de cartel sau abuzuri din partea comercianților.

Potrivit instituției, în contextul unei economii de piață, formarea prețurilor este influențată de factori obiectivi, precum cererea și oferta, costurile de producție și transport, nivelul taxelor, fluctuațiile internaționale sau balanța de importuri și exporturi. Consiliul nu are atribuții de a stabili, plafona sau modifica prețuri, și nici nu poate sancționa companiile doar pentru că își majorează prețurile.

Totuși, autoritatea de concurență monitorizează cu atenție piața și intervine în cazul identificării unor practici anticoncurențiale, precum înțelegeri între concurenți privind fixarea prețurilor sau abuzul de poziție dominantă. În acest moment, Consiliul analizează situația de pe piața cărnii de porc pentru a detecta eventuale semnale care ar putea indica astfel de comportamente ilegale.

„Îndemnăm producătorii, comercianții și consumatorii să ne sesizeze orice comportament suspect. Vom interveni acolo unde legea ne permite”, se menționează în comunicatul oficial.

Consiliul Concurenței reiterează că își menține angajamentul de a asigura o piață corectă și competitivă, în beneficiul consumatorilor și al unei economii sănătoase.