VIDEO Cum a ajuns Slovacia în familia UE și cum s-a dezvoltat țara după aderare

În 2004, Slovacia a devenit membră a Uniunii Europene și a NATO, iar în decembrie 2007 a aderat la spațiul Schengen. Mai târziu, la 1 ianuarie 2009, Slovacia a aderat la zona euro. Economia Slovaciei este una dintre economiile cu cea mai rapidă creștere în Europa și a treia cea mai rapidă din zona euro, conform datelor din 2017. În 2016, peste 86% din exporturile slovace au ajuns în Uniunea Europeană, iar peste 50% din importurile slovace provin din alte state membre ale Uniunii Europene.

Rata șomajului, care a atins nivelul de 19% la sfârșitul anului 1999, a scăzut la 5,09% la sfârșitul anului 2018, cea mai mică rată înregistrată în istoria Slovaciei. Inflația a scăzut de la o rată medie anuală de 12% în 2000 la doar 3,3% în 2002. După aderare, inflația a atins doar 1% în 2010, care este cea mai scăzută rată înregistrată din 1993.

La capitolul PIB, acesta era de 33 de miliarde de euro în 2004, indice care mai apoi, în 2022, a depășit cifra de 100 de miliarde de euro. Comparativ cu 2004, salariul mediu brut către anul 2022 a crescut substanțial. De la 400 de euro la 1.250 de euro. S-au majorat și investițiile străine în economie (Investițiile străine directe – ISD) care erau de doar 12 miliarde de euro în 2004, dar care au depășit cifra de 45 de miliarde de euro în 2022.

Acest articol face parte din campania lansată de Grupul de presă REALITATEA: „Moldova Alege Europa”, în care povestim despre calea parcursă de statele membre UE în procesul de integrare europeană şi creşterea economică întregistrată ca urmare a aderării.

#stat membru UE #proces de aderare #Slovacia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

200 000 de locuri de muncă din sectorul bancar european ar putea dispărea până în 2030, pe fondul adoptării accelerate a inteligenței artificiale, arată un raport al băncii de investiții Morgan Stanley. Estimările indică faptul că aproximativ 10% din forța de muncă a băncilor europene, adică peste 212.000 de angajați, ar putea fi afectată de restructurări.

Analiza a inclus 35 de bănci europene, cu aproximativ 2,12 milioane de angajați, și evidențiază două tendințe majore care vor accelera reducerile de personal: automatizarea proceselor interne și reducerea rețelelor de sucursale fizice, pe măsură ce tot mai multe servicii sunt transferate în mediul digital. Potrivit raportului, inteligența artificială poate crește eficiența operațională a băncilor cu până la 30%, devenind principala alternativă la metodele clasice de reducere a costurilor.

Cele mai expuse sunt funcțiile din serviciile centrale, în special posturile din back-office și middle-office, precum și cele din domeniul managementului riscurilor și al conformității, unde activitățile repetitive și analiza de date pot fi preluate de sisteme automatizate. Impactul este așteptat să fie mai pronunțat în țări precum Franța și Germania, unde costurile operaționale rămân ridicate.

Unele instituții au început deja să anunțe măsuri concrete. Banca olandeză ABN Amro intenționează să reducă aproximativ 20% din posturile cu normă întreagă până în 2028, iar grupul francez Société Générale a semnalat că nicio structură nu este exclusă din procesul de optimizare a cheltuielilor. În același timp, analiștii avertizează că o utilizare excesivă a AI ar putea afecta formarea profesională a angajaților tineri, motiv pentru care unele bănci încearcă să mențină un echilibru între automatizare și instruirea umană.