VIDEO Cum Parisul luptă cu dezinformarea? Macron: „Nu trebuie să credem tot ce citim pe internet”

În lupta cu dezinformarea, Franța a creat structuri speciale la nivel de Guvern, iar acest exemplu poate fi preluat cu ușurință și de Republica Moldova. Declarația a fost făcută de președintele Emmanuel Macron, care a oferit, în exclusivitate, un interviu jurnalistei Ecaterina Covali, autoarea proiectului „Punţi către Europa”. Producția a fost difuzată joi, 17 octombrie, la RLIVE TV.

„Este un flagel care ne obligă să ne mobilizăm și să reacționăm foarte rapid pentru a-l opri, a verifica, a contracara. Prin urmare, țara dumneavoastră s-a organizat pe larg pentru a-l combate. În Franța, am creat structuri, numite Viginium, pentru a combate dezinformarea. Încercăm să cooperăm cu Moldova în acest domeniu și avem o colaborare europeană în cadrul Comunității Politice Europene, unde sunt mobilizate practici din experiența estonienilor și a altora.

Așadar, nu trebuie să credem tot ce citim pe internet. Trebuie să fim prudenți și să folosim fact checking-ul. Guvernele trebuie să fie consolidate în capacitatea lor de a lupta împotriva acestui fenomen, prin intermediul unor autorități independente. Trebuie să responsabilizăm platformele atunci când difuzează acest conținut, ceea ce este posibil în Europa, datorită reglementărilor puse în aplicare. De asemenea, trebuie să intensificăm lupta împotriva atacurilor cibernetice. Este un ansamblu complet, deoarece face parte din războiul hibrid”, a declarat Emmanuel Macron.

În același interviu difuzat la RLIVE TV, Macron a explicat de ce Uniunea Europeană este cea mai potrivită opţiune pentru Republica Moldova, ce beneficii sociale și economice poate obține în continuare țara noastră, dar și cum să lupte autoritățile de la Chișinău cu dezinformarea și contracararea războiului hibrid.

Interviul a fost realizat în cadrul proiectului „Punți către Europa”, realizat cu sprijinul financiar al Fundației Soros Moldova, în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova și implementat de Asociația pentru Inițiative Responsabile (ASPIR).

Acest proiect își propune să creeze conținut educativ și informativ, oferind acces la experiențele și lecțiile învățate direct de la liderii țărilor membre ale UE. Prin aceste interviuri, liderii europeni își exprimă așteptările față de Moldova și apreciază eforturile sale de reformă pentru integrarea europeană.

Producția a fost difuzată și la postul public de televiziune Moldova 1.

#Emmanuel Macron #interviu #Franta #dezinformare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria externă de stat a Rusiei a ajuns la 61,97 miliarde de dolari, cel mai ridicat nivel din ultimii 20 de ani, potrivit datelor publicate de Ministerul rus al Finanțelor.

Nivelul înregistrat la 1 februarie depășește pragul de 60 de miliarde de dolari pentru prima dată în ultimele două decenii. Potrivit statisticilor oficiale, precedentul record a fost consemnat în 2006, când datoria externă de stat a ajuns la 76,5 miliarde de dolari. Un an mai târziu, aceasta a scăzut la 52 de miliarde de dolari și, timp de 20 de ani, nu a mai depășit pragul de 60 de miliarde.

La sfârșitul anului trecut, premierul rus Mihail Mișustin declara că datoria externă a Rusiei se numără printre cele mai reduse din rândul țărilor dezvoltate, ceea ce ar permite finanțarea unor proiecte de dezvoltare tehnologică și socială.

De asemenea, ministrul rus al Finanțelor, Anton Siluanov, afirma în decembrie că datoria externă nu ar trebui să depășească 20% din Produsul Intern Brut și că nivelul actual reprezintă „un avantaj pentru economie”.

În paralel, Banca Centrală a Rusiei a anunțat că datoria externă totală a Federației Ruse – care include atât obligațiile statului, cât și pe cele ale sectorului privat – a ajuns la 319,8 miliarde de dolari la 1 ianuarie 2026. Aceasta este cu 30 de miliarde de dolari mai mare decât în 2025, marcând o creștere de 10,4%.

Autoritatea de reglementare a explicat că evoluția indicatorului a fost determinată în principal de reevaluarea pozitivă a angajamentelor din alte sectoare și din sistemul bancar, pe fondul aprecierii rublei și al atractivității finanțării prin datorii.

Datoria externă de stat reflectă obligațiile guvernului față de creditorii străini, în timp ce datoria externă totală include și împrumuturile contractate de companii și instituții private.