VIDEO Cum se va vota prin corespondență? Șefa CEC, Angela Caraman, explică procedura de la A la Z

Pe 20 octombrie 2024, moldovenii din Statele Unite ale Americii, Islanda, Finlanda, Suedia, Canada și Norvegia vor putea vot prin corespondență, dacă s-au înregistrat pentru această opțiune de a participa la alegerile prezidențiale și referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană.

Persoanele care s-au înscris vor primi un plic, cu alte două plicuri în interior. Acestea vor conține informații despre adresa unde se vor expedia buletinele de vot, cu parafa că expedierile sunt preplătite.

„Va găsi trei plicuri depersonalizate. În aceste plicuri curate, alegătorul pune plicurile pe care le primește, pentru turul 1 la alegeri prezidențiale, turul doi la alegeri prezidențiale și referendumul republican constituțional. Respectiv, va recepționa și o instrucțiune, cum completează acest buletin.

Spre deosebire de votul în țară, peste hotare, cei care vot vota prin corespondență, vor completa buletinul de vot cu pixul. Plicurile care vin de la alegător trebuie să fie restituite până joi, înainte de ziua alegerilor. Plicurile recepționate după ziua de joi vor fi anulate”, a explicat într-un interviu acordat într-un interviu acordat grupului de presă Realitatea președinta Comisiei Electorale Centrale (CEC), Angela Caraman.

Buletinele de vot se vor transmite la secțiile amplasate la ambasadele Moldovei din SUA, Canada și Suedia. Pentru cele patru țări nordice, unde moldovenii își vor exercita dreptul de a alege prin corespondență, plicurile se vor transmite la misiunea diplomatică a țării noastre de la Stockholm.

Alegătorii sunt îndemnați să transmită cât mai rapid buletinele, după ce le recepționează, pentru a tergiversa subiectul. În același timp, ei sunt rugați să nu expedieze concomitent buletinele de vot pentru turul unu și doi al prezidențialelor.

„După turul întâi, cunoscând care sunt cei doi candidați care ies în turul doi, dacă ies în turul doi, după această trebuie să transmită plicul cu buletinul pentru turul doi al alegerilor. Și iarăși, acesta trebuie să ajungă până joi, înainte de ziua alegerilor”, a conchis Caraman.

În total, pentru votul prin corespondență s-au înregistrat 1994 de moldoveni din cele șase state unde se pilotează alegerile prin poștă. Mai mult de jumătate dintre ei sunt din SUA – 1082, 582 din Canada, 134 din Norvegia, 93 din Suedia, 74 din Finlanda, și 26 din Islanda Conform șefei CEC, rezultatele votului prin corespondență se vor procesa concomitent cu numărarea buletinelor din urnele de vot.

#caraman #buletine #alegeri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinții Ucrainei și Statelor Unite, Volodimir Zelenski și Donald Trump, ar putea semna un acord major privind „prosperitatea” și reconstrucția postbelică a Ucrainei, în valoare de aproximativ 800 de miliarde de dolari, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, care va avea loc între 19 și 23 ianuarie, relatează The Telegraph, citând surse informate.

Potrivit publicației britanice, Zelenski intenționa inițial să meargă la Casa Albă chiar săptămâna viitoare pentru a finaliza negocierile atât pe planul economic, cât și pe cel al garanțiilor de securitate postbelice. Totuși, aliații europeni ai Ucrainei din așa-numita „coaliție a doritorilor” l-au convins să renunțe la deplasarea la Washington și să aibă întâlnirea cu Trump la Davos, pe fondul mai favorabil al forumului internațional.

Surse citate de The Telegraph afirmă că oficialii UE i-au cerut lui Zelenski să nu forțeze dialogul cu președintele american. La Bruxelles se consideră că, în acest moment, Trump susține în linii mari eforturile europene de a obține o încheiere a războiului în condiții favorabile Kievului.

Planul de „prosperitate” prevede atragerea a aproximativ 800 de miliarde de dolari pe o perioadă de zece ani pentru reconstrucția Ucrainei și relansarea economiei. Potrivit surselor, Kievul speră că oferirea către SUA a unei participări directe în proiectele de reconstrucție, în special în domenii de interes pentru Trump, va crește disponibilitatea Washingtonului de a acorda garanții solide de securitate Ucrainei.

La baza potențialului acord se află un pact privind resursele minerale, care ar oferi investitorilor americani acces preferențial la viitoarele proiecte miniere din Ucraina. Emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, a calificat acest acord drept un element-cheie al unui pachet mai larg menit să faciliteze obținerea unui armistițiu.

În paralel, Zelenski a anunțat că discută cu SUA și posibilitatea unui acord de liber schimb cu tarife zero, care ar putea deveni parte a strategiei de redresare economică. Într-un interviu pentru Bloomberg, liderul ucrainean a spus că modelul propus ar presupune eliminarea taxelor vamale în comerțul cu Statele Unite și ar putea fi aplicat în anumite regiuni industriale ale țării.

„Un astfel de format ne-ar oferi avantaje foarte serioase față de statele vecine și ar atrage investiții și afaceri străine”, a declarat Zelenski, subliniind că acordul ar putea deveni și o garanție suplimentară de securitate economică.

Președintele ucrainean a confirmat că intenționează să se întâlnească cu Donald Trump fie în SUA, fie la Davos. Totodată, el a menționat că Kievul analizează și propunerea Washingtonului de a crea o zonă economică liberă locală de-a lungul unei eventuale linii de demarcație după un armistițiu. Zelenski a descris această idee drept complicată, dar „corectă”, care ar putea reprezenta un compromis și ar permite reluarea vieții normale în unele zone ale Donbasului.