VIDEO Experți internaționali, despre procesul de recuperare a bunurilor infracționale din Moldova

Procesul de recuperare a bunurilor infracționale din Republica Moldova nu diferă foarte mult de cel aplicat la nivel internațional. Cel puțin, asta afirmă experții internaționali Radu Nicolae și Pedro Gomes Pereira în cadrul unui interviu exclusiv.

Așadar, pentru a înțelege cum funcționează procesul de recuperare a bunurilor infracționale, cei doi experți au realizat cartografierea tuturor etapelor acestui proces. Cei implicați vor înțelege mai ușor care este rolul fiecăruia în acest proces și de ce este importantă interacțiunea dintre toate instituțiile, la fiecare etapă.

„Consider că Moldova nu este atât de diferită în ceea ce privește standardele juridice, pentru că Moldova a ratificat diverse Convenții internaționale precum Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției, Convențiile Consiliului Europei și implementează toate standardele juridice care sunt în conformitate cu cele ale Uniunii Europene”, a declarat expertul internațional anticorupție Radu Nicolae.

De asemenea, expertul internațional în structuri, procese și politici de recuperare a activelor, Pedro Gomes Pereira, este de părere că Republica Moldova nu are nevoie de o reformă în acest domeniu, ci de o schimbare culturală din partea actorilor implicați în procesul de recuperare a bunurilor infracționale. Mai exact, este necesar ca aceste instrumente să înceapă a fi implementate pentru a înțelege cum funcționează în Republica Moldova.

„În opinia mea, nu este o chestiune de reformă legală, dar mai mult o chestiune de implementare a ceea ce există deja, pentru ca apoi să fie verificată eficacitatea reală”, menționează Pedro Gomes Pereira.

În viziunea expertului Radu Nicolae, este important ca judecătorii și procurorii din Republica Moldova să cunoască faptul că sechestrarea, înghețarea sau confiscarea bunurilor sunt instrumente validate și folosite pe larg și la nivel internațional.

Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale este o subdiviziune autonomă specializată în cadrul Centrului Național Anticorupție. ARBI a fost fondată în 2017, are scopul de a efectua investigații financiare paralele, precum și indisponibilizarea bunurilor infracționale. În cei cinci ani de activitate, ARBI a reușit să identifice și să indisponibilizeze, în țară și peste hotare, bunuri și active în valoare de peste 6 miliarde de lei.

Acest material a fost realizat cu suportul Fundației Soros Moldova, în parteneriat cu Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale, subdiviziune autonomă în cadrul CNA. Fundația nu influențează politica editorială a Grupului de Presă Realitatea.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sechestrare #recuperarea bunurilor #bunuri infractionale #ARBI #experti internationali

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, a declarat, într-un interviu acordat postului public Moldova 1, că dosarul penal deschis pe marginea construcției drumului Leova–Bumbăta este în continuare în examinare, iar în cauză există persoane cu statut de învinuit.

Potrivit lui Dumbravan, la sfârșitul anului trecut Procuratura Anticorupție a inițiat o anchetă penală privind posibile nereguli în procesul de achiziție publică și în execuția lucrărilor la acest proiect rutier. În prezent, investigația se află într-o etapă-cheie, fiind dispusă o expertiză tehnico-științifică în domeniul construcțiilor.

„Pe acest dosar sunt persoane cu statut de învinuit în continuare, însă Procuratura Anticorupție a dispus efectuarea unei expertize tehnico-științifice în construcții, care, la moment, este încă în curs de executare. Așteptăm concluziile experților și, în funcție de acestea, urmează să acționăm în continuare”, a precizat Dumbravan.

Proiectul rutier Leova–Bumbăta, inaugurat parțial în anul 2023, a intrat în vizorul anchetatorilor după apariția suspiciunilor privind modul de atribuire a contractului și calitatea lucrărilor executate. În prezent, în dosar figurează două persoane cu statut de bănuit: fostul șef al Administrației Naționale a Drumurilor, Sergiu Behjan, și administratorul unei companii private implicate în realizarea proiectului.

Prejudiciul cauzat statului urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei tehnice. Drumul Leova–Bumbăta a generat controverse majore în spațiul public, fiind catalogat drept cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova, cu un cost estimat de aproximativ 3,5 milioane de euro per kilometru. Valoarea totală a proiectului se ridică la circa 260 de milioane de lei. În context, primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean declara că respectivul drum riscă să divină muzeul corupției.