VIDEO „La început erau doar șase oameni”. Află istoria de succes a Ludmilei Dimitrachi. În ce a investit?

Să deschizi o afacere cu bani puțini, să o dezvolți în timp și să atragi și investiții – este un lucru real chiar și în Moldova. A demonstrat-o Ludmila Dimitrachi, o antreprenoare din Alexăndreni, raionul Sîngerei, care a reușit să-și pună pe picioare o afacere cu colțunași în localitatea de baștină, în timp ce alte fabrici din regiune și-au pus lacăt la uși.

Ludmila a pornit afacerea de la zero, neavând sume enorme de bani, iar tot ce achiziționa era din creditele pe care le contracta. Nici angajați mulți nu avea, iar cei apropiați îi erau mereu aproape la propiu.

„La început erau doar șase oameni. Mama, tata, eu, fiul și încă alte două femei care au fost angajate… Când am pornit afacerea utilaje nu aveam, ele costau foarte scump, nu ieșeam din credite…”, declară antreprenoarea.

De-a lungul anilor afacerea a început să dea roade, iar vânzările au început să crească simțitor. Mai mult, zeci de familii din Alexăndreni, dar și din comunele din vecinătate s-au ales cu un loc de muncă acasă, după ce ani la rând au fost în străinătate.

„La început trei tone pe lună produceam, acum șase tone pe zi. Avem 50 de oameni”, mai susține Ludmila Dimitrachi.

Antreprenoarea și-a modernizat întreprinderea de producere a colțunașilor cu carne cu suportul fondurilor Uniunii Europene, oferite prin inițiativa „Femeile în afaceri” și prin proiectul de eficiență energetică finanțat de BERD și UE. Pe lângă sprijinul financiar, femeia de afaceri a beneficiat de mentorat pentru dezvoltarea strategiei de marketing și accesarea piețelor europene în cadrul proiectului UE „Suport pentru Infrastructura Calității în context ZLSAC în Republica Moldova”.

„Am primit foarte mare sprijin, anume ce ține de consulting. Eu sunt convinsă că la noi în Moldova este posibil de deschis o afacere, de lucrat. Dorință să fie”, a precizat Ludmila Dimitrachi, directoarea Creativ-Nord SRL.

În 2020, în perioada pandemiei, antreprenorii moldoveni au primit sprijin în valoare de peste 176 de milioane, cu aproape 20% mai mult față de 2019.

Acest material este produs în cadrul Campaniei „Descoperă Echipa Europa”, realizată cu suportul financiar al Uniunii Europene de către proiectul „Comunicare strategică și suport pentru mass-media în Republica Moldova”. Conținutul acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a proiectului și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.

#finanțare #antreprenori #afacere #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.

#puhăceni #centru de deșeuri #șerpeni #anenii noi