UE alături de Republica Moldova. Oferă asistență macrofinanciară în valoare de 150 de milioane de euro

04 Ian. 2022, 15:08
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
04 Ian. 2022, 15:08 // Actual //  MD Bani

În urma unei solicitări a Republicii Moldova, Comisia Europeană a adoptat astăzi o propunere pentru o nouă operațiune de asistență macrofinanciară (AMF) de până la 150 de milioane de euro, din care până la 30 de milioane de euro ar urma să fie furnizate sub formă de granturi și până la la 120 milioane EUR în împrumuturi pe termen mediu în condiții de finanțare favorabile.

Paolo Gentiloni, Comisarul pentru Economie, a declarat: „Comisia Europeană continuă să fie alături de poporul Moldovei în aceste vremuri deosebit de dificile. Alături de noul program al FMI, această nouă Asistență Macro-Financiară propusă ar oferi atât granturi, cât și împrumuturi la rate favorabile pentru a sprijini economia Republicii Moldova în următorii doi ani. Ca întotdeauna, această finanțare ar fi condiționată de îndeplinirea angajamentelor de politică menite să abordeze unele dintre cele mai presante probleme care afectează dezvoltarea economică a Republicii Moldova”.

Propunerea Comisiei Europene trebuie să fie aprobată de Parlamentul European şi de Consiliul UE şi ar urma să fie complementar cu noul acord încheiat de Moldova cu Fondul Monetar Internaţional (FMI).

Noul Acord de Asistență macrofinanciară  s-ar baza pe cele două operațiuni anterioare prin care UE a plătit un total de 160 de milioane de EURO Moldovei din 2017.

Republica Moldova continuă să se confrunte cu numeroase provocări, în special nevoia de a aborda problemele de corupție și guvernanță care au contribuit la slăbirea pozițiilor fiscale și a balanței de plăți în ultimii ani, determinând sprijinul partenerilor internaționali. Anul trecut a fost la fel de dificil pentru țară. Moldova s-a confruntat recent cu o criză energetică semnificativă, care, împreună cu redresarea post-pandemie, are implicații suplimentare pentru stabilitatea economică și perspectivele în Moldova de viitor.

AMF propusă a UE, care necesită adoptarea de către Parlamentul European și Consiliu înainte de a intra în vigoare și de a efectua plăți, ar însoți noul program FMI al țării, aprobat la 20 decembrie 2021. Mai exact, MAE ar ajuta Moldova să acopere parte din nevoile sale de finanțare externă în următorii doi ani. Operațiunea ar contribui astfel la reducerea balanței de plăți pe termen scurt și a vulnerabilităților fiscale ale economiei.

22 Iul. 2026, 17:56
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
22 Iul. 2026, 17:56 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.