(VIDEO) Mesaj de adio al Ambasadorului SUA în Moldova, Dereck J. Hogan: Plec știind că relația noastră este puternică

Mandatul Amsadorului SUA în Republica Moldova, Dereck J. Hogan, a luat sfârșit, acesta și-a îndeplinit misiunea diplomatică de 3 ani în țara noastră. Cu această ocazie oficialul a venit cu un mesaj de adio.

În acest mesaj Ambasadorul a vorbit despre mandatul său în Republica Moldova, dar și despre faptul că aceasta este o țară diversă care i-a oferit o experință inedită. Acesta a spus că s-a simțit onorat să reprezente SUA în fața poporului nostru.

„Este un privilegiu special să fii Ambasador al Statelor Unite în Republica Moldova. Am fost onorat să reprezint Statele Unite în fața poporului Republicii Moldova pe durata ultimilor 3 ani, o perioadă remarcabilă și împlinită a vieții mele.”, a declarat Dereck J. Hogan.

În această perioadă Ambasadorul a cunoscut Republica Moldova, a aflat mai multe despre poporul moldovenesc. Pe durata mandatului său a colaborat îndeapropae cu agricultorii, cu mediul de afaceri, cu autoritățile din domeniul sănătății publice și cu guvernul Republicii Moldova.

„Plec, știind că relația noastră este puternică și în creștere.”, a mai spus Ambasadorul.

Oficialul le mulțumește tuturor celor pe care i-a cunoscut în perioada aflării sale în Republica Moldova.

„Mulțumesc, Moldova, pentru această minunată oportunitate. Ai avut un impact enorm asupra vieții mele și te voi păstra în inimă. La revedere!”

Întregul mesaj poate fi urmărit în VIDEO.

Următorul Ambasador al SUA în Republica Moldova va fi Kent Doyle Logsdon, originar din Sewickley, Pennsylvania. Anterior, Kent Doyle Logsdon a mai ocupat funcțiile de consilier politic în Ucraina, Thailanda, Kazahstan, Pakistan și Germania. Noul ambasador vorbeşte limbile rusă, ucraineană, thailandeză şi germană.

#adio #mesaj #amsador #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mult de o treime dintre miliardarii ruși incluși în topul Forbes Rusia 2024 ar fi apelat la servicii de PR pentru a elimina informațiile compromițătoare din rezultatele căutării Google. Potrivit unei investigații publicate de The Moscow Times, numele a 42 din cei 125 de miliardari ruși au fost implicate în utilizarea mecanismului DMCA (Digital Millennium Copyright Act) – o lege americană destinată protejării drepturilor de autor, dar folosită frecvent pentru a „curăța” internetul de conținut negativ.

Tehnica folosită este simplă, dar eficientă: agențiile de PR creează site-uri-fantomă cu articole copiate de pe site-urile originale și apoi trimit plângeri DMCA către Google, invocând încălcarea drepturilor de autor. Google este obligat, prin legislația americană, să elimine din rezultatele căutării materialele „reclamate” pentru a evita procese costisitoare.

The Moscow Times a verificat baza de date Lumen și a constatat că multe dintre cererile de ștergere vizează articole despre activele străine ale miliardarilor ruși, metodele de eludare a sancțiunilor internaționale, legături cu oficiali guvernamentali sau chiar antecedente penale.

Au fost eliminate, de exemplu, articole despre investițiile lui Roman Abramovici în start-up-uri occidentale prin operațiuni off-shore în Cipru, despre Ghenadi Timcenko și rețelele sale de deținere a activelor prin foști manageri, despre Andrei Melnicenko și transferul activelor „Eurohim” către soția sa, precum și despre Alisher Usmanov, inclusiv legăturile sale cu serviciile de forță și cu Vladimir Putin.

Informații despre proprietăți luxoase deținute în Occident au fost, de asemenea, eliminate din Google. Mihail Fridman, fondatorul Alfa Group, a rămas fără articolul despre vila sa cu zece dormitoare din Saint-Tropez, înghețată în urma sancțiunilor UE din 2022. Andrei Guriev, proprietarul „PhosAgro”, a fost disociat online de palatul Vitanhurst din Londra, iar Boris Rotenberg – de vila sa de pe Coasta de Azur.

Cele mai frecvent eliminate sunt materialele repostate pe site-uri de tip „kompromat” (compromițătoare). Acest lucru are o explicație strategică: în unele cazuri, deciziile privind sancțiunile internaționale se bazau inclusiv pe articole găsite prin Google, după cum a dezvăluit anterior Politico. Dosarele de sancționare includ surse diverse – de la The Financial Times și Reuters, până la bloguri, pagini Wikipedia sau articole traduse automat din presa rusă sau ucraineană.

Astfel, sancțiunile împotriva lui Viacheslav Kantor (proprietarul „Akron”) au fost susținute inclusiv cu articole din Vecherny Murmansk, iar în cazul lui Melnicenko – cu materiale de pe Audit-it.ru și dintr-un cont de Twitter al unui jurnalist. Sancțiunile impuse lui Grigori Berezkin au fost justificate inclusiv pe baza unei anchete publicate de site-ul obscur Russian Crimes.