(VIDEO) Modificările referitoare la activitatea ANI, neconstituționale! Domnica Manole: Au fost încălcate procedurile

Magistrații Curții Constituționale au declarat neconstituțională legea prin care a fost modificată activitatea Autorității Naționale de Integritate în luna decembrie, anul trecut, la inițiativa deputaților PSRM și a celor de la Platforma „Pentru Moldova”, scrie Realitatea.md.

Sesizarea a fost depusă de către fostul deputat al PAS, Sergiu Litvinenco.

„Legea votată era contrară mai multor articole”, a declarat Manole.

Amintim că Sergiu Litvinenco, a contestat în data de 21 decembrie, 2020 la Curtea Constituțională modificările adoptate de majoritatea parlamentară referitoare la activitatea Autorității Naționale de Integritate.

Litvinenco declara în decembrie că legea contestată este neconstituțională, întrucât „nu respectă criteriile de claritate, contravine conceptului statului de drept, încalcă principiul de neretroactivitate și a fost adoptată cu încălcarea procedurilor stabilite de Constituție și de Regulamentul Parlamentului.”

Mai exact, prin acele modificări s-a adoptat reducerea termenului în care poate fi efectuat controlul de avere și interese personale, de la trei ani la un an. De asemenea, conform documentului, persoana a cărei proprietate este verificată va putea contesta rezultatele verificării în instanță, lucru care practic a paralizat activitatea ANI.

În decembrie, reprezentanții ANI au prezentat avizul negativ asupra proiectului și au atenționat că modificările vor afecta grav unele proceduri de control.

#domnica manole #incalcari #CC #ANI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.