VIDEO//Moldovagaz, cu „mâna întinsă” după bani la bănci. Spînu: procedura ar fi durat mult prea mult

Moldovagaz ar fi încercat să achite de sine stătător datoria de 74 de milioane de dolari pentru consumul curent din luna octombrie și jumătate de noiembrie. Totuși, acest lucru nu a fost posibil din cauza sumei prea mari, anunță ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu.

Moldovagaz a căutat soluții, inclusiv să ia un credit de la bancă. Însă, suma este mult prea mare și procedura de a obține un astfel de credit de 74 de milioane ar fi durat mult prea mult. În felul acesta, noi știind despre aceste limitări, am venit cu aceste măsuri(transferul de la Energocom către Moldovagaz). Cetățenii trebuie să înțeleagă că această situație este doar de moment, acum”, a declarat Spînu pentru Radio Europa Liberă, citată de realitatea.md.

Întrebat dacă aceste plăți din bugetul de stat nu creează un precedent pentru viitor, Spînu menționează că acest caz este unic și a fost cauzat de diferența foarte mare dintre tariful la gaz și prețul de achiziție a gazului din Rusia.

Nu au cum pentru că iarăși am să repet, să luăm un calcul matematic. În luna octombrie prețul de achiziție a gazului a fost de 790 de dolari, tariful a rămas la 4,20 lei, nu a crescut. Dacă creștea tariful în luna octombrie, la prețul de 790 de dolari pentru gaz, ar fi trebuie să avem nu 4,2 lei, dar cel mai probabil 16 sau 17 lei, dar tariful nu a crescut. Respectiv, Moldovagaz a încasat bani pentru consumul din luna octombrie la un tarif de 4,2, dar a cumpărat cu 790 de dolari. Este logic ca să se creeze această diferență enormă. De ce spun că nu poate să se creeze un precedent. Pentru lunile următoare tariful este deja aprobat și a crescut la 11 lei. Un alt aspect, guvernul deja a aprobat pachetul de suport pentru cetățeni. Respectiv, acest suport din partea guvernului pentru cetățeni este suficient pentru ca Moldovagaz să își poată achita facturile până la data de 20 a lunii următoare”, a concluzionat Spînu.

Autoritățile vor transfera 1,4 miliarde de lei, suma rămasă de la Energocom în perioada stării de urgență, pentru a susține plățile Moldovagaz pentru lunile octombrie și noiembrie, pentru gazul livrat de Gazprom.

#Moldovagaz #bani #credit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Moneda japoneză şi-a continuat luni deprecierea în raport cu dolarul american, ceea ce a dat naştere la speculaţii cu privire la posibilitatea unei noi intervenţii a Băncii Japoniei în sprijinul monedei naţionale, transmit Kyodo şi Reuters.

Luni, dolarul american se tranzacţiona pentru 154,28 yeni la Tokyo, cel mai ridicat nivel din ultimii aproximativ 34 de ani, depăşindu-l pe cel care a determinat Banca Centrală a Japoniei (BoJ) să intervină pe piaţă în octombrie 2022.

Declinul yenului vine pe fondul unei aprecieri mai ample a dolarului, sprijinit de datele economice care indică faptul că rezerva Federală a SUA ar putea amâna până în septembrie reducerea dobânzilor. De asemenea, evoluţia dolarului a fost determinată şi de escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu.

Ministrul nipon de Finanţe, Shunichi Suzuki, a declarat că urmăreşte cu atenţie evoluţiile de pe piaţa valutară, iar Tokyo „este pe deplin pregătit să acţioneze”.

Luna trecută, BoJ a majorat dobânda de referinţă, punând punct unei perioade de opt ani în care a practicat o politică de dobânzi negative. Începând din 2016, Banca Japoniei a practicat o politică de dobânzi negative pentru a sprijini activitatea economică şi a favoriza inflaţia, care în Japonia a fost mult timp foarte scăzută. BoJ era ultima mare bancă centrală din lume care aplica dobânzi negative, după ce în Europa această politică a fost abandonată în 2022.

În 2022, autorităţile nipone au cheltuit 9.200 miliarde de yeni (60,6 miliarde de dolari) pentru a sprijini moneda naţională, în trei intervenţii, de fiecare dată insistând că nu protejează un anumit nivel al yenului.