Arabia Saudită importă milioane de barili de motorină rusească pe care Europa nu o mai vrea şi simultan trimite spre UE propria sa producţie de motorină, transmite Bloomberg.
Datele furnizate de firma de analiză Kpler arată că în luna aprilie Arabia Saudită a importat din Rusia o cantitate de 174.000 de barili de motorină în fiecare zi, cel mai ridicat nivel de după 2017, iar importurile au continuat să crească în luna mai. Simultan, Arabia Saudită a devenit principalul furnizor de motorină al Europei, devansând cu mult Rusia începând din luna februarie.
Ţara din Orientul Mijlociu nu trimite Europei aceiaşi carburanţi pe care îi importă din Rusia, pentru că asta ar fi o încălcare a sancţiunilor impuse de Uniunea Europeană. Potrivit unei surse din apropierea acestui dosar, creşterea importurilor de motorină ale regatului saudit are legătură cu lucrările de mentenanţă la rafinăriile sale.
Potrivit Kpler, Arabia Saudită a devansat SUA şi a devenit luna trecută al doilea mare exportator mondial de motorină. Aproximativ 35% din exporturile totale realizate de Arabia Saudită în luna aprilie au mers spre ţări din Uniunea Europeană şi Marea Britanie. Majoritatea acestor livrări au provenit din porturile Jubail şi Yanbu din Arabia Saudită. O parte din livrări au mers şi spre Africa. În contrast, motorina din Rusia a ajuns în regatul saudit prin porturile Ras Tanura şi Jizan.
Importurile de motorină ale Arabiei Saudite ar urma să crească de la o medie de 31.500 de barili pe zi în 2022 până la o medie de 150.000 de barili pe zi în restul acestui an, estimează Iman Nasseri, director la firma de consultanţă FGE.
Aceste fluxuri comerciale sunt un alt exemplu al modului în care piaţa petrolieră a absorbit până acum sancţiunile agresive introduse de statele occidentale, printre care se numără şi un plafon de preţ, impus vânzărilor de petrol ale Rusiei, permiţând ţiţeiului şi carburanţilor ruseşti să continue să ajungă pe piaţă în cantităţi mari.
Banii nu miros! Arabia Saudită importă motorină din Rusia şi livrează propria sa producţie Europei
Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.
Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.
Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.
Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.
În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.
Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.
„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.
Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.
Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.
-
1Buzatu rămâne pe tronul Energocom! Tofan nu vrea experimente cu șefii în plină iarnă
-
2Dezastru cibernetic în Moldova! Hackerii au pus mâna pe datele a trei sferturi de milion de oameni
-
3Revoltă în agricultură! Fermierii se pregătesc să iasă cu tractoarele în stradă
-
4Petrolul azer curge spre Europa, miliardele spre Baku! Cine sunt cei mai mari cumpărători
-
5În loc să taie panglica, a ajuns la tribunal! Constructorul Podului de la Ungheni, cu datorii de 605 milioane de lei
