VIDEO Nicolae Negru: Și în România a fost foamete, dar au murit sute de oameni, comparativ cu sute de mii în Basarabia

Și în România a fost foamete în 1946, însă comparativ cu Basarabia, unde au murit câteva sute de mii de oameni, peste Prut au fost înregistrate doar câteva sute de decese. Istoricul Nicolae Negru a relatat în cadrul emisiunii „Realitatea te privește” cu Valentina Ursu că explicația este pe cât se poate de simplă: autoritățile de la București nu erau la fel de dure cum au fost sovieticii, iar ajutoarele din afara țării erau acceptate.

Analistul a precizat că, pe lângă secetă, gospodăriile erau verificate minuțios, pentru ca țăranii să nu ascundă sacii cu cereale. Totuși, o parte din populație a fost ingenioasă și a reușit să își păstreze anumite produse, pentru a supraviețui.

„În România a fost foame, pentru că nu a murit atâta lume cât a murit aici. Statul lua în mod forța. În afară de asta verifica. Daacă țăranul nu avea, mergea acasă, verifica, găsea ascuns. Părinții noștri spuneau: Veneau și cu niște sulițe înfingeau, dacă nu cumva e vreo groapă, dacă nu au ascuns ceva în perete”, a relatat Nicolae Negru.

În opinia lui Anatol Țăranu, prezent în studiou, autoritățile sovietice puteau salva o parte din populație, dacă Stalin accepta ajutoarele de peste hotare. Conform lui, însă, autoritățile sovietice au respins orice sprijin, deoarece nu și-au dorit ca să fie văzut dezastrul care persista în acea perioadă în Uniunea Sovietică.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ofițerii Direcției combaterea criminalității organizate și cei de urmărire penală ai Inspectoratul Național de Investigații, cu suportul mascaților din BPDS Fulger, în comun cu procurorii PCCOCS, au reținut 15 persoane bănuite de escrocherii și spălare de bani prin intermediul unui „centru de apel”, cu un rulaj lunar estimat la aproximativ 2 milioane de dolari, potrivit unui comunicat al poliției.

Reținerile au avut loc în urma perchezițiilor desfășurate joi, anunțate anterior public de autorități. Potrivit anchetei, cele 15 persoane acționau în calitate de operatori telefonici și la calculator, prezentându-se drept specialiști în tehnologii informaționale. Aceștia convingeau victimele să „investească” în bunuri inexistente, precum terenuri pentru construcții, tranzacții valutare, inclusiv cu criptomonede, sau alte scheme inventate de investiții.

Pentru a induce în eroare victimele, operatorii creau aparența unor investiții reale. După ce persoanele transferau banii, organizatorii intrau în posesia acestora, iar legătura cu așa-zișii investitori era întreruptă.

În paralel, grupul de operatori ar fi primit indicații de la organizatori, care urmează să fie identificați, pentru a desfășura operațiuni de spălare a banilor proveniți din diverse activități ilegale, atât din Republica Moldova, cât și de peste hotare. Este vorba despre bani obținuți din escrocherii, inclusiv online și cu criptovalută, contrabandă cu țigări și alcool, precum și trafic de droguri.

Conform informațiilor preliminare, persoanele care apelau la serviciile organizatorilor grupului ar activa în domenii precum tehnologiile informaționale, construcția de case și blocuri de apartamente, consultanța contabilă și vânzările de automobile. În acest scop, gruparea ar fi creat firme-paravan și platforme dedicate tranzacțiilor cu criptovalută.

În urma perchezițiilor, oamenii legii au ridicat 25 de calculatoare de birou și 35 de telefoane mobile, care urmează să fie supuse expertizelor pentru deconspirarea completă a schemei infracționale și identificarea tuturor persoanelor implicate.

Cele 15 persoane reținute au vârste cuprinse între 24 și 36 de ani, sunt din stânga Nistrului, din sudul țării, precum și cetățeni străini. Totodată, a fost reținut și bărbatul de 34 de ani, considerat liderul grupului de operatori.

Procurorii PCCOCS urmează să examineze probele acumulate pentru formularea învinuirilor și solicitarea aplicării arestului preventiv de către judecătorul de instrucție. În același timp, anchetatorii continuă identificarea victimelor și stabilirea prejudiciului cauzat, timp în care persoanele reținute beneficiază de prezumția nevinovăției, potrivit legii.