VIDEO Nicolae Negru: Și în România a fost foamete, dar au murit sute de oameni, comparativ cu sute de mii în Basarabia

Și în România a fost foamete în 1946, însă comparativ cu Basarabia, unde au murit câteva sute de mii de oameni, peste Prut au fost înregistrate doar câteva sute de decese. Istoricul Nicolae Negru a relatat în cadrul emisiunii „Realitatea te privește” cu Valentina Ursu că explicația este pe cât se poate de simplă: autoritățile de la București nu erau la fel de dure cum au fost sovieticii, iar ajutoarele din afara țării erau acceptate.

Analistul a precizat că, pe lângă secetă, gospodăriile erau verificate minuțios, pentru ca țăranii să nu ascundă sacii cu cereale. Totuși, o parte din populație a fost ingenioasă și a reușit să își păstreze anumite produse, pentru a supraviețui.

„În România a fost foame, pentru că nu a murit atâta lume cât a murit aici. Statul lua în mod forța. În afară de asta verifica. Daacă țăranul nu avea, mergea acasă, verifica, găsea ascuns. Părinții noștri spuneau: Veneau și cu niște sulițe înfingeau, dacă nu cumva e vreo groapă, dacă nu au ascuns ceva în perete”, a relatat Nicolae Negru.

În opinia lui Anatol Țăranu, prezent în studiou, autoritățile sovietice puteau salva o parte din populație, dacă Stalin accepta ajutoarele de peste hotare. Conform lui, însă, autoritățile sovietice au respins orice sprijin, deoarece nu și-au dorit ca să fie văzut dezastrul care persista în acea perioadă în Uniunea Sovietică.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.