VIDEO Nicolae Negru: Și în România a fost foamete, dar au murit sute de oameni, comparativ cu sute de mii în Basarabia

Și în România a fost foamete în 1946, însă comparativ cu Basarabia, unde au murit câteva sute de mii de oameni, peste Prut au fost înregistrate doar câteva sute de decese. Istoricul Nicolae Negru a relatat în cadrul emisiunii „Realitatea te privește” cu Valentina Ursu că explicația este pe cât se poate de simplă: autoritățile de la București nu erau la fel de dure cum au fost sovieticii, iar ajutoarele din afara țării erau acceptate.

Analistul a precizat că, pe lângă secetă, gospodăriile erau verificate minuțios, pentru ca țăranii să nu ascundă sacii cu cereale. Totuși, o parte din populație a fost ingenioasă și a reușit să își păstreze anumite produse, pentru a supraviețui.

„În România a fost foame, pentru că nu a murit atâta lume cât a murit aici. Statul lua în mod forța. În afară de asta verifica. Daacă țăranul nu avea, mergea acasă, verifica, găsea ascuns. Părinții noștri spuneau: Veneau și cu niște sulițe înfingeau, dacă nu cumva e vreo groapă, dacă nu au ascuns ceva în perete”, a relatat Nicolae Negru.

În opinia lui Anatol Țăranu, prezent în studiou, autoritățile sovietice puteau salva o parte din populație, dacă Stalin accepta ajutoarele de peste hotare. Conform lui, însă, autoritățile sovietice au respins orice sprijin, deoarece nu și-au dorit ca să fie văzut dezastrul care persista în acea perioadă în Uniunea Sovietică.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.