(VIDEO) Peste 750 de lucrători medicali s-au vaccinat azi, în prima zi a campaniei, împotriva COVID-19

Peste 750 de persoane, medici și asistenți medicali din cadrul secțiilor Terapie Intensivă și secțiile COVID-19 din toată țara, au fost vaccinate azi, în prima zi a campaniei, împotriva noului coronavirus. Despre aceasta au informat responsabili din cadrul Ministerului Sănătății în cadrul unui briefing de presă.

Medicul epidemiolog din cadrul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP) Alexei Ceban, informația referitor la numărul de persoane vaccinate va fi publicată zilnic în baza informațiilor din cadrul registrului electronic.

Amintim că primul lot de vaccin împotriva COVID-19 a ajuns în Moldova sâmbătă, fiind oferit cu titlu gratuit de către România. Este vorba de 21.600 doze de vaccin AstraZeneca, parte a celor 200 mii de doze de vaccin promise de președintele român Klaus Iohannis în cadrul vizitei sale la Chișinău.

Vaccinul AstraZeneca este precalificat de Organizația Mondială a Sănătății și înregistrat în Republica Moldova, de către Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, la data de 26 februarie curent. Acesta are o eficacitate de 60-90%, intervalul de administrare fiind de la 4-12 săptămâni și este administrat persoanelor cu vârsta 18+.

Vaccinul AstraZeneca a fost aprobat până în prezent în peste 50 de țări, prima țară fiind Marea Britanie, urmată de UE și India.

#vaccin COVID-19 #COVID-19

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor a lansat consultările publice pentru actualizarea metodologiei de percepere a taxelor locale, o reformă mult așteptată de autoritățile publice locale, care ar urma să le ofere primăriilor mai mult control asupra modului în care sunt stabilite și încasate impozitele pe terenuri și bunuri imobiliare.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a subliniat că inițiativa nu urmărește neapărat majorarea taxelor, ci corectarea și clarificarea sistemului de impozitare, într-un context în care multe proprietăți sunt prost evidențiate sau deloc evaluate.

„Suntem abia la etapa de consultări. Nu putem spune acum dacă taxele vor crește. Ideea este ca primăriile să poată stabili mai corect și mai exact aceste taxe, în funcție de realitatea pe care o cunosc ele cel mai bine. În multe cazuri avem terenuri și proprietăți nedelimitate, neevaluate, ceea ce creează dificultăți majore pentru primării în a încasa ceea ce li se cuvine”, a explicat Gavriliță.

Potrivit ministrului, noua metodologie va oferi administrațiilor locale libertatea de a stabili coeficienți și mărimi de impozitare, pe baza unei baze de date mai clare și mai transparente.

„Va fi la discreția primăriilor să fixeze aceste coeficienți, într-o realitate mai transparentă. Scopul este să colectăm mai corect, nu arbitrar”, a punctat ministrul Finanțelor.

În perioada 2020–2022, impozitul pe terenuri agricole a fost fixat centralizat – de exemplu 1,5 lei pentru un grad-hectar pentru terenurile arabile cu indici cadastrali și 110 lei pe hectar pentru cele fără indici, în timp ce fânețele și pășunile erau taxate la jumătate (0,75 lei/grad-hectar sau 55 lei/ha). Din 2023, însă, aceste cote nu mai sunt stabilite de Guvern, ci sunt delegate autorităților locale, care decid nivelul taxelor pentru terenuri agricole, intravilan și extravilan. Pentru terenurile intravilane ale gospodăriilor, până în 2022 impozitul era de 1 leu la 100 m² în sate, 2 lei în orașe și 10 lei la 100 m² în Chișinău și Bălți, iar pentru terenurile firmelor putea ajunge la 30 lei la 100 m². La clădiri, persoanele fizice și firmele plăteau între 0,1% și 0,3% din valoarea imobilului, în funcție de destinație, iar pentru locuințe cota minimă este de 0,05%, cu penalizări drastice pentru casele mari: până în 2023, impozitul se majora de 10 ori pentru locuințele peste 200 m² și de 15 ori pentru cele peste 300 m².