VIDEO Polonia - stat membru al UE din 2004: Cum s-a schimbat viața oamenilor după aderare

Polonia a aderat la Uniunea Europeană în 2004, fiind cea mai populată și cea mai mare țară ca suprafață care a aderat la UE după acel an. Aderarea la UE a adus țării fonduri structurale în valoare de aproximativ 164 de miliarde în anii 2004-2020, ceea ce a dus la o dezvoltare majoră a infrastructurii drumurilor, autostrăzilor, liniilor de canalizare și transportului public. Valoarea totală a exporturilor poloneze de produse a crescut de la aproape 59,7 miliarde de euro, anul aderării, la 285,8 miliarde de euro. După aderare s-a înregistrat o scădere masivă a ratei șomajului, trecând de la 19,5% în mai 2004 la 5,2% la sfârșitul lunii aprilie 2022.

PIB-ul Poloniei în 2004 era de aproximativ 213 miliarde de euro, cifră care a crescut tocmai la 684 de miliarde de euro în 2022. S-a triplat aproape și salariul cetățenilor, de la 550 euro în 2004, la 1.350 de euro în 2022. La capitolul investiții străine directe (ISD), țara a triumfat la propriu. De la 65 de miliarde de euro în 2004, la 210 miliarde de euro în 2022. Evident, speranța de viață a crescut semnificativ. În cazul bărbaților de la 71 de ani în 2004, la 74 de ani către 2022. Iar în cazul femeilor, de la 79 de ani în 2004, la 82 de ani în 2022.

Țara a organizat și un referendum, cetățenii fiind întrebați dacă vor sau nu ca Polonia să adere la UE. Plebiscitul a avut loc în perioada 7-8 iunie 2003, când 77,45% dintre polonezi au votat în favoarea aderării.

Acest articol face parte din campania lansată de Grupul de presă REALITATEA: „Moldova Alege Europa”, în care povestim despre calea parcursă de statele membre UE în procesul de integrare europeană şi creşterea economică întregistrată ca urmare a aderării.

#stat membru UE #proces de aderare #referendum #polonia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dobânzile pentru creditele de consum în băncile rusești au crescut semnificativ în ultima perioadă, atingând un nivel maxim de 44% pe an, comparativ cu 25-38% la începutul lunii noiembrie, conform declarațiilor directorului de creditare al platformei „Sravni”, Magomed Gamzaev, pentru agenția „Gazeta.Ru”.

Această creștere a dobânzilor este atribuită majorării ratei de bază a Băncii Centrale a Rusiei (BCR) și se așteaptă să continue pe măsură ce BCR intenționează să o crească și mai mult până la sfârșitul anului. „Aceasta influențează direct intervalul dobânzilor la creditele de consum”, a explicat Gamzaev.

În contrast, dobânzile maxime la depozite nu au crescut semnificativ, rămânând la 27% pentru depozitele pe termen fix și 23% pentru conturile de economii. Dobânda medie maximă pentru depozite a crescut doar cu puțin peste 1 punct procentual, atingând 15,95% la sfârșitul lunii noiembrie.

Banca Centrală a Rusiei a majorat rata de bază la 21% pe 25 octombrie, iar analistul principal al „Sovcombank”, Mihail Vasiliev, estimează că în decembrie aceasta ar putea ajunge la 23%. Vasiliev preconizează o inflație de 8,4% până la sfârșitul anului, motiv pentru care Banca Centrală ar putea fi nevoită să aplice o politică monetară mai strictă.

De asemenea, în ultimele luni, Banca Centrală a introdus cerințe mai stricte pentru bănci, crescând coeficientul de risc pentru creditele fără garanție și limitând accesul la împrumuturi pentru persoanele cu datorii mari, ceea ce a dus la scăderea numărului de credite aprobate și la creșterea dobânzilor.

În octombrie 2023, băncile rusești au acordat 1,94 milioane de credite de consum, în scădere cu 28% față de luna septembrie și cu 43% față de aceeași perioadă a anului trecut. Totodată, nivelul neplății împrumuturilor a atins valori record, cu 800.000 de ruși intrând în întârziere la plăți, iar numărul total al debitorilor ajungând la 6,2 milioane.

Un sondaj realizat de „Levada Center” arată că aproape jumătate dintre debitori întâmpină dificultăți la plata împrumuturilor, 35% dintre aceștia având dificultăți minore și 12% confruntându-se cu probleme grave.