(VIDEO) PSRM readuce „legea lustrației” pe masa deputaților. Motivul invocat de socialiști

Deputații socialiști propun din nou un proiect de lege privind „lustrația”, care prevede demiterea mai multor directori, președinți, vicedirectori și vicepreședinți ai instituțiilor de stat, care au fost numiți în funcție în perioada guvernării lui Vlad Plahotniuc.

În cadrul unei conferințe de presă, parlamentarii PSRM au declarat astăzi, că documentul va fi analizat deja, săptămâna aceasta, în cadrul Comisiei juridice numiri și imunități. Potrivit inițiativei PSRM, competențele mai multor persoane care dețin funcții publice, numite în perioada 20 ianuarie 2016 până la 07 iunie 2019, sunt încetate înainte de expirarea mandatului.

„Vom merge pe linia Legii lustrației care prevede că mai multe numiri, în 2016-2019, au avut un caracter pur politic, au fost operate mai multe numiri în interesul regimului Plahotniuc. Considerăm că acești oameni numiți pe criterii politice nu fac față nici la BNM, nici la Consiliul Concurenței, nici în alte instituții publice importante”, a declarat deputatul PSRM, Vlad Batrîncea.

Socialiștii invită deputații din toate fracțiunile parlamentare să vină cu propuneri la acest proiect de lege.

Batrîncea a anunțat că deja a fost inițiată procedura de demitere a directorilor ANRE pentru activitate ineficientă, care a dus la majorările în lanț a prețurilor la carburanți. Acesta a criticat reacția acestei instituții care a declarat că nu are pârghii, dar paralel și-a majorat fondul de salarizare până la 60 milioane de lei anual.

„Considerăm că dacă aceste instituții vor fi funcționale vom face economii nu doar în buzunarul cetățenilor, dar vom putea economisi și banii publici, de aceea că salariile deseori sunt absolut cosmice”, a spus deputatul.

Președintele Comisiei juridice, numiri și imunități, deputatul PSRM, Vasile Bolea, a precizat că toți funcționarii vizați în lege au fost numiți în funcții pentru a menține caracterul captiv al statului.

„Persoanele au acces în aceste funcții într-un mod netransparent, fără a organiza concursuri, pe criterii de subordonare personală celui care a fugit în vara anului 2019 din țară, mă refer la Vladimir Plahotniuc. Toți spun că trebuie să implementăm în practică declarația privind caracterul captiv al statului și prin acest proiect anume acest lucru și-l facem”, a spus Bolea.

Sub incidența Legii lustrației propusă în Parlament de PSRM cad următorii funcționari:

președintele și membrii Consiliului Audiovizualului;
directorul și directorul adjunct al Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal;
președintele, vicepreședinții și membrii Consiliului de Administrație a Comisiei Naționale a Pieței Financiare;
președintele și vicepreședinții Autorității Naționale de Integritate;
guvernatorul, prim-viceguvernatorul, vice-guvernatorii și membrii Consiliului de Supraveghere a Băncii Naționale a Moldovei;
directorul general și directorii Agenției Naționale de Reglementare în Energetică;
directorul și directorii adjuncți ai Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației;
director general și director general adjunct al Agenției Naționale pentru soluționarea Contestațiilor;
președintele, vicepreședinții și Membrii Plenului Consiliului Concurenței;
directorul și directorii adjuncți ai Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor.

Precizăm că, după ce președintele Igor Dodon a pierdut alegerile prezidențiale socialiștii din Parlament și-au amintit de declarația privind caracterul captiv al statului, votată acum un an și jumătate, atunci când au coalizat cu Blocul ACUM și vor să curățe statul „de influența oligarhică”. Astfel, deputații PSRM, la 3 decembrie au înregistrat un proiect de lege prin care propun demiterea prin derogare de la lege a conducerii unui șir de instituții de stat, numită în perioada anilor 2016-2019, atunci când la guvernare s-a aflat Partidul Democrat, în frunte cu Vlad Plahotniuc. După înregistrare, proiectul de lege nu a fost promovat de PSRM în Parlament, însă acum acesta a fost din nou pus pe masa deputaților.

#legea lustratiei #Vlad Batrancea #PSRM #Vasile Bolea

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

O nouă Bursa de Valori va fi înființată Chișinău. Această investiție strategică vine din partea Bursei de Valori București, care va contribui la crearea unei burse moderne, adaptate necesităților economiei noastre, a annțat ministrul Economiei, Dumitru Alaiba, într-o postare pe Facebook.

„Vom avea o bursă de valori care să servească și să susțină necesitățile economiei noastre. Statul va fi acționar cu o participație, iar acest lucru ne va permite să influențăm direcția de dezvoltare a Bursei și să menținem angajamentul ferm de a dezvolta piața de capital din Moldova”, a subliniat ministrul Alaiba.

Potrivit lui Alaiba, o bursă de valori oferă posibilitatea de a investi în instrumente financiare, ceea ce va contribui la creșterea economiilor și la dezvoltarea fondurilor de pensii și asigurări private. Totodată, companiile locale vor avea acces mai ușor la capital din România și din alte colțuri ale lumii, datorită tehnologiilor avansate de tranzacționare.

Printre beneficiile principale ale acestui proiect se numără se numără posibilitatea ca toți cetățenii să investească în instrumente financiare ce vor sprijini fondurile de pensii și asigurările private, accesul mai rapid al companiilor locale la capital românesc și internațional, atragerea investitorilor instituționali globali, care vor contribui la integrarea companiilor noastre în lanțurile valorice globale, conectarea pieței Moldovei la piețele europene și accelerarea dezvoltării pieței noastre de capital și parteneriatul cu Bursa de Valori București, care aduce expertiză și credibilitate internațională.

Piața de capital din Moldova este subdezvoltată și nu contribuie suficient la finanțarea, gestionarea riscurilor și nevoile investiționale ale economiei. În listing-ul bursier sunt 18 companii, dintre care 11 sunt bănci care sunt obligate prin lege să se listeze la bursă.

Piața de capital dar și Bursa de Valori din Republica Moldova au apărut organizat. După ce țara noastră va a obținut independența și a decis că va avea o economie de piață, au fost adoptate o serie de legi, prin care cea mai mare parte a proprietății publice a trecut în proprietate privată. Astfel, în 1991 a fost adoptată Legea cu privire la privatizare, în 1992 – cea cu privire la societățile pe acțiuni, în 1993 – Legea cu privire la Hârtiile de valoare și Bursele de Valori iar în 1994-1995 a decurs procesul de privatizarea în masă.

Conform legii privatizării, Republica Moldova a ales următoarea cale de privatizare a patrimoniului public: reorganizarea întreprinderilor de stat în societăți pe acțiuni, emiterea de către acestea a acțiunilor pe care să le vândă la licitație, iar oamenii, prin intermediul fondurilor fiduciare sau a asociațiilor de cetățeni, să procure aceste acțiuni contra bonuri patrimoniale. În acest mod au fost privatizate circa 1.400 de societăți pe acțiuni iar când a început să funcționeze bursa, la 26 iunie 1995 mai existau pe lângă acestea 43 fonduri de investiții, 10 companii fiduciare și peste trei milioane de acționari.