(VIDEO) PSRM readuce „legea lustrației” pe masa deputaților. Motivul invocat de socialiști

Deputații socialiști propun din nou un proiect de lege privind „lustrația”, care prevede demiterea mai multor directori, președinți, vicedirectori și vicepreședinți ai instituțiilor de stat, care au fost numiți în funcție în perioada guvernării lui Vlad Plahotniuc.

În cadrul unei conferințe de presă, parlamentarii PSRM au declarat astăzi, că documentul va fi analizat deja, săptămâna aceasta, în cadrul Comisiei juridice numiri și imunități. Potrivit inițiativei PSRM, competențele mai multor persoane care dețin funcții publice, numite în perioada 20 ianuarie 2016 până la 07 iunie 2019, sunt încetate înainte de expirarea mandatului.

„Vom merge pe linia Legii lustrației care prevede că mai multe numiri, în 2016-2019, au avut un caracter pur politic, au fost operate mai multe numiri în interesul regimului Plahotniuc. Considerăm că acești oameni numiți pe criterii politice nu fac față nici la BNM, nici la Consiliul Concurenței, nici în alte instituții publice importante”, a declarat deputatul PSRM, Vlad Batrîncea.

Socialiștii invită deputații din toate fracțiunile parlamentare să vină cu propuneri la acest proiect de lege.

Batrîncea a anunțat că deja a fost inițiată procedura de demitere a directorilor ANRE pentru activitate ineficientă, care a dus la majorările în lanț a prețurilor la carburanți. Acesta a criticat reacția acestei instituții care a declarat că nu are pârghii, dar paralel și-a majorat fondul de salarizare până la 60 milioane de lei anual.

„Considerăm că dacă aceste instituții vor fi funcționale vom face economii nu doar în buzunarul cetățenilor, dar vom putea economisi și banii publici, de aceea că salariile deseori sunt absolut cosmice”, a spus deputatul.

Președintele Comisiei juridice, numiri și imunități, deputatul PSRM, Vasile Bolea, a precizat că toți funcționarii vizați în lege au fost numiți în funcții pentru a menține caracterul captiv al statului.

„Persoanele au acces în aceste funcții într-un mod netransparent, fără a organiza concursuri, pe criterii de subordonare personală celui care a fugit în vara anului 2019 din țară, mă refer la Vladimir Plahotniuc. Toți spun că trebuie să implementăm în practică declarația privind caracterul captiv al statului și prin acest proiect anume acest lucru și-l facem”, a spus Bolea.

Sub incidența Legii lustrației propusă în Parlament de PSRM cad următorii funcționari:

președintele și membrii Consiliului Audiovizualului;
directorul și directorul adjunct al Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal;
președintele, vicepreședinții și membrii Consiliului de Administrație a Comisiei Naționale a Pieței Financiare;
președintele și vicepreședinții Autorității Naționale de Integritate;
guvernatorul, prim-viceguvernatorul, vice-guvernatorii și membrii Consiliului de Supraveghere a Băncii Naționale a Moldovei;
directorul general și directorii Agenției Naționale de Reglementare în Energetică;
directorul și directorii adjuncți ai Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației;
director general și director general adjunct al Agenției Naționale pentru soluționarea Contestațiilor;
președintele, vicepreședinții și Membrii Plenului Consiliului Concurenței;
directorul și directorii adjuncți ai Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor.

Precizăm că, după ce președintele Igor Dodon a pierdut alegerile prezidențiale socialiștii din Parlament și-au amintit de declarația privind caracterul captiv al statului, votată acum un an și jumătate, atunci când au coalizat cu Blocul ACUM și vor să curățe statul „de influența oligarhică”. Astfel, deputații PSRM, la 3 decembrie au înregistrat un proiect de lege prin care propun demiterea prin derogare de la lege a conducerii unui șir de instituții de stat, numită în perioada anilor 2016-2019, atunci când la guvernare s-a aflat Partidul Democrat, în frunte cu Vlad Plahotniuc. După înregistrare, proiectul de lege nu a fost promovat de PSRM în Parlament, însă acum acesta a fost din nou pus pe masa deputaților.

#legea lustratiei #Vlad Batrancea #PSRM #Vasile Bolea

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Identificarea surselor de finanțare și explorarea opțiunilor pentru dezvoltarea afacerilor și a startup-urilor au constituit temele principale ale conferinței „Finanțare alternativă pentru startup-uri și IMM-uri”, desfășurată în Chișinău.

Printre subiectele abordate s-au numărat crowdfunding-ul, business angels, fonduri de capital de risc, equity funding, programe de finanțare și granturi – opțiuni suplimentare de finanțare pentru antreprenorii aflați la început de drum, care nu dispun de active fixe sau garanții pentru obținerea sumelor bănești necesare.

Evenimentul a adunat pe aceeași scenă oficiali, antreprenori, fondatori de startup-uri, investitori și persoane interesate de metode alternative de finanțare destinate dezvoltării afacerilor, disponibile pe piața locală.

Dumitru Alaiba, vicepremier, ministrul Dezvoltării Regionale și Digitalizării: „În prezent, în Republica Moldova avem în jur de 50 de mii de companii, iar dintr-o anumită perspectivă, noi avem nevoie de mai mulți antreprenori care să creeze mai multă valoare, care să ducă la creșterea economiei. Una dintre principalele noastre priorități este să promovăm antreprenoriatul, iar succesul fiecărui antreprenor este principala noastră misiune. Pentru acestea, lucrăm în primul rând ca să oferim maximum libertate, pentru că știind comunitatea de startup-uri și faptul că preferă să facă afaceri, trebuie să-i ajutăm să se simtă că sunt în largul oceanului, că pot crea și beneficiază de susținere.”

John Riordan, șef adjunct al Misiunii USAID în Moldova: „Este o plăcere să fiu aici, pentru că se simte foarte mult talent și inovație în această sală, ceea ce este super impresionant pentru mine. Tema finanțării alternative prezintă un interes real, atât pentru Moldova, cât și pentru partenerii noștri. USAID ridică la un nou nivel abordarea sistemului de dezvoltare a startup-urilor și a inovației în Moldova.  Astfel, Moldova devine cunoscută ca fiind o destinație pentru startup-uri, inclusiv prin participarea la evenimente internaționale și locale. Între timp, este construită o infrastructură mai robustă pentru antreprenori și IMM-uri, încurajându-i să crească, în Moldova, pentru a menține talentele aici, acasă – un obiectiv la care lucrăm deja de ceva timp și care începe să dea roade.”

Primul panel de discuții a fost dedicat lendingului – tehnică de finanțare care funcționează după modelul unor piețe care conectează împrumuturile cu investitorii – și Equity Crowdfunding- un mecanism care permite unor grupuri largi de investitori să finanțeze startup-uri în schimbul unui echități – care reprezintă un catalizator pentru finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii. Invitații au abordat premisele în care instrumentele alternative pot permite cetățenilor să-și investească resursele disponibile în proiecte de afaceri. De asemenea, discuțiile au fost concentrate și pe eficiența cadrului legal al finanțării alternative, incluzând evoluția crowdfundingului și reglementările adoptate pentru a sprijini noile metode de finanțare.

Natalia Bejan, directoare executivă Startup Moldova: „Scopul acestui eveniment este în primul rând de a informa antreprenorii și fondatorii de startup-uri că există metode de finanțare alternativă. Venim în fața lor inclusiv cu exemple elocvente în care micile afaceri au beneficiat de susținere financiară fie din granturi sau programe guvernamentale dedicate. Conferința este un punct de pornire pentru cei care vor să lanseze o campanie de crowdfunding, își doresc să atragă investitori privați sau sunt pe punctul de a aplica pentru sprijin financiar în cadrul unui program, ca să se informeze și să ia decizii asumate cu referire la afacerea lor.”

Tudor Darie, fondator și CEO Fagura: „Atragerea de capital prin crowdfunding ajută companiile să obțină ușor finanțare prin împrumuturi sau equity. Companiile mai obțin o validare din partea comunității și noi clienți sau parteneri. Important să fie ales instrumentul potrivit. Uneori, afacerea are nevoie de un împrumut, dacă fiecare euro investit generează profit de 2 sau 3. Alteori, compania are nevoie de equity crowdfunding, ca să atragă fonduri în schimb la shares. Pentru o campanie de equity crowdfunding profesionistă, antreprenorii au nevoie de aproximativ șase luni. Primul pas este evaluarea interesului comunității de a investi în afacere. Pentru un împrumut, ai nevoie de 15 minute și depui cererea, totul e simplu și transparent.”

Un alt subiect abordat a pus accent pe programele de finanțare și granturile oferite de către autoritățile țării noastre pentru antreprenorii la început de care, care vor să-și extindă afacerea. Fondatorii de companii care deja au beneficiat de susținere financiară au povestit despre experiența lor de contractare a grantului, provocările din domeniu, dar și necesitatea de a avea susținere constantă din partea autorităților în scalarea afacerii.

Olga Melniciuc, fondatorea investitii.md: „Investițiile sunt necesare oricând și oriunde pentru dezvoltarea afacerii, în mod special atunci când companiile au lipsă de resurse pentru a-și scala ideile de business. Spre exemplu, investițiile din partea Business Angels sunt pentru acele companii care nu au acces la fonduri decât ale investitorilor privați și acești oameni îi ajută să crească mai repede, să dezvolte produsul, să atragă parteneri, să facă primele vânzări și să iasă pe alte pieței. Plus, deja compania este generatoare de venit și intră în acest „joc” de capital fund și poate intra și pe alte piețe, pentru a beneficia de investiții.”

La eveniment au participat și persoane din România precum Cosmin Ochișor, VC Partner GapMinder, care au povestit despre abordarea directă ca investitori, consultanță strategică și implicarea directă în organizarea operațională, guvernanța corporativă și disciplina financiară în rândul companiilor care vor să se extindă rapid. La conferință a fost organizat și un workshop interactiv, unde participanții au avut posibilitatea de a interacționa direct cu experți din domeniu, de a adresa întrebări și de a obține schimb de experiență și bune practici pentru a-și dezvolta activitatea.

Potrivit studiului „Impactul investițiilor străine directe asupra economiei RM, 2012-2022″, investițiile străine directe în țara noastră au crescut cu aproximativ 50% față de anul 2021 și cu aproximativ 16% față de anul 2019. În același timp, întreprinderile cu investiții străine directe sunt, în medie, de două ori mai productive, fapt care reflectă direct într-o creștere economică mai mare.

Conferința „Finanțare alternativă pentru startup-uri și IMM-uri” a fost organizată de Startup Moldova, investitii.MD și Fagura Moldova, cu suportul Proiectului Tehnologiile Viitorului, finanțat de USAID Moldova, Embassy of Sweden in Chisinau și UK in Moldova – British Embassy Chisinau.