VIDEO Satul separat de vamă și oamenii pe care nu i-a putut despărți un râu. Descoperim Sculeniul din Valea Prutului

Se spune că satul Sculeni a fost întemeiat încă pe vremea domnitorilor Alexandru cel Bun și Ștefan al Doilea. Amplasarea sa geografică, pe malul Prutului, l-a făcut faimos atât în regiune cât și în lume, datorită comerțului intens.

„Sculeni își are începuturile încă din perioada medieval, însă ca așezare umană, de către arheologi este datat cu 40 mii ani în urmă, din paleolitic. Într-un hrisov, ca dată de început a satului este luată o datare din 1433. În legendă așa se spune, că pribegii care au fugit din calea turcului, se vorbește că au venit cu tot cu scule, erau meșteri. Tradiția meșteșugăritului în Sculeni era foarte mare”, relatează directoarea Muzeului din Sculeni, Maria Călin.

Satul, ca și multe alte localități de pe Valea Prutului, își are jumătatea pe celălalt mal, În România. Chiar dacă au fost cândva vitregite de sovietici, ambele așezări și-au păstrat numele, ba chiar și relațiile frățești, restabilite odată cu scoaterea sârmei ghimpate. În prezent, o bucată din Sculeni este în județul Iași, alta, în raionul Ungheni, iar la mijloc se află vama.

În sat s-au născut mai mulți istorici, printre care membrul Academiei de Științe a Moldovei, Andrei Eșanu, supranumit și clarvăzătorul istoric al culturii românești, Valentina Eșanu sau Stela Ghervas. Tot la Sculeni s-a născut și vestitul medic pediatru Valentin Ignatenco.

Localitatea mai este și baștina principelui Grigore Sturza, fiul domnitorului principatului Moldovei, Mihail Sturza.

„Este pus accent și pe proiecte educaționale cu partea română. Noi avem înfrățiri cu școlile din comuna Miroslava, jud. Iași. Am fost acolo cu o echipă de profesori și elevi. În 2018, am participat la deschiderea revistei literare la dumnealor. Mai avem o colaborare cu școala din comuna Victoria, în cinstea lui Ionel Teodoreanu. Avem colaborare bună. Ne dorim ca pe viitor să fie și mai bun, ne dorim ca pe viitor să o dezvoltăm”, dezvăluie directoarea liceului din Sculeni, Iulia Ciuvagă.

În localitate funcționează o biserică românească nouă, cu numele sugestiv de „Bunăvestire”. A fost sfințită acum un an și construită într-un timp record de cinci ani, peste drum – Casa de Culturi, iar în scuarul ei primăria comunei Victoria din România a amenajat un teren de joacă.

„Întotdeauna, acest spațiu dintre Prut și Nistru a făcut parte din Mitropolia Moldovei, până în 1812, când țarul Alexandr I a creat această instituție bisericească a Chișinăului și Hotinnului. MUSCĂ A fost un act politic. Nu avea competența un țar să creeze o instituție bisericească. MUSCĂ Prin biserică s-a dus o politică naționalistă rusă prin arderea cărților bisericești și scoaterea cărților românești de veacuri. Basarabia a moștenit un grad enorm de analfabetizare, 90%. Rușilor le convenea un popor care nu știa școală și care era ușor de manipulat. După 44 biserica a fost închisă, pentru că biserica a fost un mijloc de culturalizare a populației, a fost închisă școala eparhială de lângă biserică, căminele culturale. Regretăm că după 1991 nu s-a revenit la independența și patrimoniul românești. Până azi biserica continuă să fie supusă patriarhiei supusă Moscovei”, afirmă istoricul Denis Bulancea.

Aproape că nu există familie în Sculeni, care să nu aibă rude în România. Multe destine au trecut prin adevărate drame, provocate de despărțiri și al Doilea Război Mondial. Astăzi, însă, oamenii sunt fericiți că se pot revedea după ani de interdicții ale sovieticilor.

„Săracul Prut plânge în fiecare zi pentru că sunt atâtea rude care au frați surori, mătuși. În ultimul timp trebuie să-I mulțumim celui de sus și celor de jos că s-au creat condiții favorabile de a se întâlni între frați, între rude. Se întâlnesc, vin aici, plecă acolo, fără piedici, frică. A fost în primii ani, prin 89 lumea totuși se ducea acolo cu frica în spate. Acum respire aer liber”, își amintește profesoara de franceză Maria Bantea.

După deschiderea granițelor, tineri din Basarabia și România, mai mulți tineri de pe ambele maluri ale Prutului și-au unit destinele și Prutul nu i-a mai putut despărți.

Potrivit rezultatelor sondajului comandat de proiectul „Valea Prutului – Vatră de Civilizație Românească”, finanțat de DRRM, realizat la IMAS, circa 69% dintre locuitorii consideră bune și foarte bune relațiile dintre Chișinău și București. Majoritatea dintre ei consideră că oamenii de pe ambele maluri ale Prutului sunt asemănători, iar cooperarea economică dintre două state este pozitivă. Aproximativ 57% au rude, prieteni și cunoscuți peste Prut, iar 37% călătoresc frecvent în România.

#aritectura #monument #istorie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Northvolt AB a cerut protecţie împotriva falimentului în Statele Unite, după ce o încercare disperată de a obţine finanţare de salvare a eşuat, lăsând producătorul de baterii într-o situaţie dificilă, cu doar o săptămână de lichidităţi disponibile, potrivit Bloomberg.

Furnizorul suedez de baterii pentru vehicule electrice va încerca să se reorganizeze în cadrul capitolului 11 din Codul falimentului american, conform unei declaraţii emise joi. Potrivit unui depozit, Northvolt avea aproximativ 30 de milioane de dolari în numerar şi datorii de 5,84 miliarde de dolari.

Această sumă face ca Northvolt să fie una dintre cele mai îndatorate companii care au solicitat falimentul în Statele Unite în acest an, potrivit datelor Bloomberg. Aceasta este urmată de Intrum AB, o altă companie suedeză care a depus o cerere similară săptămâna trecută.

Compania a ales să urmeze calea legală din SUA pentru a oferi un cadru familiar investitorilor existenţi şi potenţialilor investitori interesaţi să furnizeze finanţare, a explicat o sursă apropiată situaţiei.

Această decizie încheie luni de negocieri cu proprietarii, clienţii şi creditorii, în încercarea de a găsi o soluţie pentru continuarea activităţii, după ce resursele financiare au fost epuizate. Northvolt a redus cu un sfert numărul angajaţilor şi a renunţat la planurile de extindere, pentru a face faţă unei crize de lichidităţi care s-a agravat în toamnă, după ce a pierdut un contract important şi nu a reuşit să acceseze un împrumut verde de 5 miliarde de dolari.

Compania a fost considerată un simbol al speranţelor europene de a crea un lanţ de aprovizionare independent pentru vehiculele electrice, în concurenţă cu producătorii stabiliţi din China şi Coreea de Sud.

Fabrica emblematică Northvolt Ett, situată lângă Cercul Arctic din Suedia, va continua să funcţioneze în mod normal pe durata reorganizării. „Compania va continua să livreze produse clienţilor, îndeplinindu-şi în acelaşi timp obligaţiile faţă de furnizorii esenţiali şi va asigura plata salariilor angajaţilor”, a afirmat compania.

În cadrul procedurii de faliment, Northvolt va avea acces la aproximativ 145 de milioane de dolari în garanţii de numerar, conform declaraţiilor companiei. Scania CV AB, divizia de camioane a Volkswagen AG şi un client important al Northvolt, a anunţat că va contribui cu 100 de milioane de dolari pentru finanţarea debitorului în posesie.

Judecătorul american de faliment Alfredo Perez a spus în timpul unei audieri de joi că va aproba cererea Northvolt de a începe utilizarea finanţării din faliment şi a altor împrumuturi pentru a acoperi salariile şi cheltuielile angajaţilor în timpul procesului de reorganizare conform capitolului 11. După reducerile de personal anunţate, Northvolt mai are aproximativ 6.400 de angajaţi în Suedia, Polonia şi Statele Unite.

Filialele Northvolt care se ocupă de fabricile planificate în Germania şi Canada nu fac parte din procesul de faliment conform capitolului 11, dar compania a declarat că aceste proiecte vor fi amânate.