VIDEO Sistemul de salarizare în serviciul public nu motivează personalul calificat

Instituțiile statului vor continua să se confrunte cu lipsă de specialiști atâta timp cât sistemul de salarizare este învechit și nu încurajează performanța. Declarațiile aparțin invitaților emisiunii „Consens Național” de la RLIVE TV, reprezentantei de țară a Fondului regional de investiții WNISEF, Stella Jemna, fostă șefă de Cabinet al prim-ministrei Natalia Gavrilița, și Veaceslav Ioniță, expert în domeniul administrației și finanțelor publice.

Potrivit unui studiu realizat de Institutul pentru Inițiative Strategice (IPIS), fiecare al cincilea post din Guvern este vacant. Cele mai afectate sunt ministerele Culturii și Mediului care duc lipsă de aproximativ 30 la sută din numărul de angajați. Fiecare al patrulea post este vacant și în cadrul ministerelor Sănătății, Finanțelor și Afacerilor Externe. Cel mai bine asigurat cu cadre este Ministerul Educației și Cercetării care are vacante 11 la sută din posturi.

„Evaluarea funcționarilor publici este învechită și nu permite majorarea de salariu. Nici bugetul public nu este construit în așa fel ca să se poată motiva acești funcționari. Eu cred că un supliment la salariu ar putea să-i facă mai interesați de jobul lor, dar este foarte important să fie clar în baza căror indicatori de performanță sunt făcute aceste creșteri salariale ca să nu fie admise majorări de pe criterii politice”, este de părere Stella Jemna.

Fosta șefă de cabinet a prim-ministrei Natalia Gavrilița a menționat că majorările de salarii operate de Guvern în ultimul an au dus la suplinirea mai multor posturi vacante în administrație, dar deocamdată nu atât de mult ca să intereseze persoanele instruite și tinere.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, studiile arată că moldovenii își doresc un salariu de cel puțin 17.500 de lei pentru a renunța la ideea emigrării. El spune că se atestă o mare diferența între așteptări la diferite vârste.

„Tinerii cer un salariu lunar de 25 de mii de lei pentru a rămâne în țară. Pe lângă acești bani, oamenii caută și o calitate a vieții mai bună. Și asta a dus la faptul că aproape 40 la sută din tineri nu mai sunt în țară. Dacă lucrurile vor continua așa, atunci către anul 2027 numărul tinerilor moldoveni plecați peste hotare va fi mai mare decât al celor rămași în țară”, a menționat Veaceslav Ioniță.

Conform Biroului Național de Statistică, salariul mediu în sectorul bugetar față de sectorul real a fost anul trecut mai mic cu peste 28 la sută. În sectorul bugetar câștigul salarial mediu lunar a constituit 10.192 lei, în timp ce un angajat din sectorul privat a primit în medie 13.099 lei.

Printre campionii la salarii mari la stat sunt angajații din cadrul Companiei Naționale de Asigurări în Medicină cu salarii de 25.748 lei și cei ai Agenției de Stat Proprietăți Intelectuale care au ridicat lunar în medie anul trecut un 25.472 lei, mai arată studiul realizat de Institutul pentru Inițiative Strategice (IPIS).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Studiul IPIS a fost realizat în cadrul inițiativei „Administrarea social responsabilă a finanțării externe”, în parteneriat cu Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, cu suportul Fundației Soros Moldova.

#Consens National #sistem de salarizare #RLIVE TV

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile petrolului au înregistrat scăderi pe piețele internaționale după primele semnale pozitive cu privire la implementarea acordului dintre Statele Unite și Iran, ceea ce alimentează speranțele investitorilor că riscurile pentru transporturile de țiței prin Strâmtoarea Ormuz se vor diminua.

Potrivit Euronews, cotația petrolului Brent, referința internațională, a coborât luni la 79,12 dolari pe baril, în timp ce petrolul american WTI s-a tranzacționat la 75,32 dolari pe baril.

Evoluția vine după ce mediatorii din Qatar și Pakistan au anunțat că prima rundă de discuții privind implementarea acordului dintre Washington și Teheran s-a încheiat cu „progrese încurajatoare”.

Memorandumul de înțelegere semnat săptămâna trecută prevede ajungerea la un acord final în termen de 60 de zile, încetarea operațiunilor militare și redeschiderea completă a Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru exporturile globale de petrol.

În timp ce piața petrolului a reacționat pozitiv la perspectivele unei stabilizări în Orientul Mijlociu, bursele asiatice au avut evoluții mixte.

Indicele japonez Nikkei 225 a crescut cu 1,6%, atingând în timpul ședinței un nou maxim istoric. Avansul a fost susținut în principal de companiile din sectorul tehnologic și de optimismul investitorilor privind dezvoltarea inteligenței artificiale.

Acțiunile conglomeratului SoftBank au urcat cu 2,4%, iar producătorul de echipamente pentru industria semiconductorilor Tokyo Electron a câștigat 2,3%.

În Coreea de Sud, indicele Kospi a avansat cu 0,4%, apropiindu-se de niveluri record. Producătorul de memorii SK Hynix a înregistrat o creștere de aproape 5%, pe fondul cererii ridicate pentru tehnologii destinate inteligenței artificiale.

Nu toate piețele au împărtășit însă același optimism. Bursa din Hong Kong a pierdut 1%, iar indicele principal din Shanghai a consemnat doar o creștere modestă.