VIDEO Stoianoglo îi vrea pe demnitarii de stat fără imunitate! „Nici procurorul general nu trebuie să o aibă”

Procurorul General, Alexandr Stoianoglo, a ieșit cu un nouă conferință de presă începând de luni, 23 august curent, la scurt timp de la ultima și a anunțat despre 10 pași concreți pe care el cu colegii săi din organele de drept vor să-i facă întru combaterea corupției. Primul este restrângerea imunității în privința demnitarilor de stat, adică nu doar a deputaților din Parlamentul Republicii Moldova. „Nici procurorul general nu trebuie să aibă imunitate”, a punctat acesta, scrie Realitatea.md.

„În cei 30 de ani de independență, clasa politică din Republica Moldova a insistat în permanență pe subiectul luptei cu corupția. Nu a existat vreo guvernare care nu ar fi promis o luptă aprigă cu corupția. Timpul a arătat însă că toate aceste declarații au purtat un caracter politico-populist, iar permanenții vinovați pentru această stare de lucruri au fost organele de drept și bineînțeles – Procuratura. În condițiile în care veritabila luptă cu corupția depinde în primul rând de voința clasei politice și reprezintă un complex de acțiuni și decizii legislative, executive, educative și profilactice. Numai prin eforturi comune și susținute, prin realizarea unui complex de măsuri și cu susținerea societății civile se poate miza pe o schimbare cardinală în domeniul anticorupție”, a declarat mai întâi Alexandr Stoianoglo.

Cadrul normativ național reglementează imunitatea unor categorii de subiecți în exercițiul funcției, astfel încât pornirea, reținerea, arestarea, percheziționarea sau transmiterea în judecată a cauzei penale în privința acestora este condiționată de acordul/încuviințarea organelor colegiale și/sau de administrare. De aceea, procurorul general a anunțat că imunitatea nu este justificată, în cazul comiterii infracțiunilor și contravențiilor în exercițiul atribuțiilor funcționale.

„În condițiile în care statul urmărește prevenirea comiterii infracțiunilor în exercitarea funcțiilor în toate sferele vieții publice, imunitatea funcțională vine să încurajeze săvârșirea lor, oferindu-le protecție sporită prin instituirea necesității obținerii acordului prealabil al entității la exercitarea acțiunilor de urmărire penală. Acest fapt constituie un impediment real la efectuarea investigațiilor (în particular când anumite măsuri urmează a fi întreprinse în mod operativ), cât și o imixtiune în actul de justiție, exercitarea căreia este condiționată de acordul unui organ administrativ”.

Totodată, notificarea unui organ colegial în privința derulării anchetei creează și riscuri de avertizare a persoanei suspecte, care va lua măsuri pentru a împiedica investigația. Prin urmare, întru eficientizarea investigării faptelor în vederea atragerii la răspundere penală și contravențională, în special a exponenților domeniului public de Procuratura Republicii Moldova Republica Moldova, MD-2001, mun. Chişinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 73, tel.: (+373) 22-828-373, (+373) 22-828-375; e-mail: proc-gen@procuratura.md activitate (pentru abuz, exces de putere, protecționism, alte ilegalități comise în exercitarea funcției), se impune revizuirea cadrului legal cu referire la imunitatea funcțională.

Potrivit lui Alexandr Stoianoglo, propunerea urmărește limitarea imunității doar pentru contracararea actelor abuzive și nu are drept scop știrbirea din independența și garanțiile legale în procesul exercitării cu bună-credință și responsabilitate a atribuțiilor funcționale.

„Limitarea institutului imunității a fost susținută și de Comisia de la Veneția în AMICUS CURIAE pentru Curtea Constituțională a Republicii Moldova privind imunitatea judecătorilor, adoptat la cea de-a 94 Sesiune Plenară (Veneția, 8-9 Martie 2013). Astfel, Comisia de la Veneția a remarcat că, „consiliile judecătorești” ocazional au tendința de a nu ridica imunitatea procedurală a colegilor săi, chiar și în cazul în care nu există nici un indiciu de presiune asupra judecătorului în cauză”.

Propunerea de restrângere a imunității este în spiritul prevederilor Constituționale (art.54 din Constituției Republici Moldova), iar în condițiile în care corupția subminează democrația și statul de drept, conduce la încălcarea drepturilor omului, subminează economia și erodează calitatea vieții, restrângerea imunității atribuite demnitarilor de rang înalt, este proporțională cu situația (cauza) care a determinat-o și nu atinge existența dreptului sau a libertății.

„Restrângerea imunității de care beneficiază agenții publici este necesară în interesele securității naționale, bunăstării economice a țării, ordinii publice, în scopul prevenirii infracțiunilor, protejării drepturilor, libertăților și demnității altor persoane, cât și garantării autorității și imparțialității justiției (art.54 alin.(2) din Constituția Republicii Moldova)”, a conchis Alexandr Stoianoglo la descrierea primului pas.

#demnitari #stoianoglo #card de imunitate

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul a votat în prima lectură proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) pentru anul 2026, elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Documentul prevede indexarea pensiilor și a prestațiilor sociale cu 6,8% începând cu 1 aprilie 2026, iar peste 665.000 de persoane vor beneficia de pensii în anul viitor.

Potrivit proiectului, alocația la naștere va crește până la 21.886 de lei, sprijin de care vor beneficia anual aproximativ 36.000 de copii. Totodată, peste 78.000 de copii cu vârsta de până la doi ani vor primi o indemnizație lunară de 1.000 de lei.

Veniturile și cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 sunt estimate la 51,45 miliarde de lei, cu 4,2% mai mult față de anul curent. Ponderea acestora în PIB este de 13,6%, atât pe partea de venituri, cât și pe cea de cheltuieli.

Comparativ cu anul 2025, cea mai mare creștere se înregistrează la alocațiile pentru protecția socială în cazuri excepționale, pentru care sunt prognozate cheltuieli de 2,49 miliarde de lei, cu 23,9% mai mult. Majorarea este determinată, în principal, de creșterea fondurilor pentru ajutorul social acordat familiilor defavorizate, estimate la 580,37 milioane de lei, și pentru reducerea vulnerabilității, cu alocări prognozate de 1,91 miliarde de lei.

Cea mai mare pondere în structura cheltuielilor BASS o au alocațiile pentru protecția persoanelor în etate, care reprezintă 66,5% din total, respectiv 34,18 miliarde de lei, cu 11,2% mai mult decât în 2025. Pentru protecția socială a persoanelor cu dizabilități sunt prevăzute 5,9 miliarde de lei, ceea ce constituie 11,6% din totalul cheltuielilor.

În același timp, fondurile destinate protecției familiei și copilului vor depăși 4,9 miliarde de lei, în creștere cu 2,1% față de anul precedent, acest subprogram având o pondere de 9,6% din cheltuielile totale ale BASS.

Pentru sprijinirea familiilor și facilitarea revenirii femeilor pe piața muncii, bugetul prevede crearea a 2.000 de noi locuri de creșă pentru copiii de până la trei ani. Totodată, protecția victimelor violenței în familie rămâne o prioritate, fiind planificată deschiderea unor noi centre de adăpost pentru femei și fete în Telenești, Ștefan Vodă și Cahul.

După definitivare și includerea propunerilor deputaților, proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 urmează să fie supus examinării Parlamentului în lectura a doua.

#social #buget #parlament