VIDEO: Un elicopter militar american a aterizat forțat pe un bulevard aglomerat din București - mașini avariate

Un elicopter american Black Hawk a aterizat de urgență în piața Charles de Gaulle din București, joi dimineață, din cauza unor probleme tehnice. Incidentul a avut loc în timp ce aparatul de zbor participa la antrenamente pentru Ziua Aviației Române. Nu s-au înregistrat victime.

Elicopterul a aterizat forțat între Bulevardul Primăverii și Calea Dorobanți, în apropierea Parcului Herăstrău, în Sectorul 1.

Serviciul de urgență 112 a fost apelat în jurul orei 10:15.

”Un elicopter militar al forțelor armate ale SUA a aterizat forțat în Piața Charles de Gaulle, între Bulevardul Primăverii și Calea Dorobanți. Din primele date, nu s-au înregistrat victime. În urma evenimentului, 2 stâlpi de electricitate au căzut peste 2 autovehicule, acestea fiind avariate. Circulația rutieră este restricționată. Forțe M.A.I. sunt la fața locului”, se arată într-un comunicat al autorităților, scrie realitatea.net.

Din primele informații, elicopterul a aterizat forțat după ce pilotul a raportat o defecțiune tehnică la comenzi.

Incidentul a avut loc în timp ce elicopterul participa la antrenamentele pentru Ziua Aviației Române, înainte de a ajunge la Băneasa.

Parchetul Militar a trimis la fața locului un procuror și a deschis o anchetă. La investigație participă și specialiști din cadrul Aviației Române și Aviației SUA. Potrivit Realitatea Plus, elicopterul este de la Baza Mihail Kogălniceanu și aparține forțelor americane.

Șeful Statului Major al Forțelor Aeriene a anunțat, după incident, că parada aeriană nu va mai avea loc pe 20 iulie.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După pierderea aproape totală a pieței europene și eșecul negocierilor pentru un nou acord major cu China, gigantul energetic rus Gazprom a acumulat stocuri de gaz de circa 60 miliarde de metri cubi, relevă o investigație Reuters bazată pe declarații ale oficialilor guvernamentali și ale managerilor companiei.

În 2024, producția Gazprom a atins 416,2 miliarde m³, însă doar 355,2 miliarde m³ au putut fi valorificate pe piețele interne și externe, echivalentul unui surplus care depășește de trei ori consumul anual al Poloniei. În regiunea arctică, unde se află principalele zăcăminte, problema a devenit acută după ce livrările zilnice către UE – aproximativ 500 milioane m³ înainte de războiul din Ucraina – s-au prăbușit.

La Forumul Economic de la Sankt Petersburg (PMEF-2025), ministrul pentru Dezvoltarea Orientului Îndepărtat, Aleksei Ceikunov, a sugerat utilizarea gazului excedentar pentru centrale electrice destinate industriei inteligenței artificiale și blockchain-ului. Propunerea a fost respinsă drept neprofitabilă de adjunctul ministrului Energiei, Pavel Sorokin, care a pledat pentru direcționarea surplusului spre „revitalizarea” sectorului cărbunelui, aflat în pierdere.

Exporturile către Europa au coborât la circa 30 miliarde m³ pe an, cel mai mic nivel din anii ’70, iar oprirea tranzitului prin Ucraina amenință să taie și aceste volume. Conducta „Puterea Siberiei” – 38 miliarde m³ la capacitate maximă – nu acoperă decât o cincime din pierderile europene, iar negocierile cu Beijingul pentru o a doua conductă au rămas fără rezultat. Nici proiectul unui hub de gaze în Turcia și nici planul anunțat de Vladimir Putin de a vinde 55 miliarde m³ pe an Iranului nu par viabile, apreciază analistul Mihail Krutiihin.

Gazprom a înregistrat în 2023 cea mai mare pierdere din istoria sa, 629 miliarde de ruble (≈6,9 miliarde €). Deși la nivel consolidat a revenit pe profit în 2024, segmentul de gaze a acumulat încă 1 trilion de ruble pierderi. Pentru a compensa, Kremlinul a majorat tarifele interne la gaze cu 24% între 2022-2024 și plănuiește încă un salt de 46% până în 2028.

„Gazprom deține cele mai mari rezerve de gaze din lume, dar nu le poate monetiza”, rezumă Krutiihin. „Fără piețe stabile și fără încrederea clienților, compania rămâne captivă propriilor excedente – o poziție cu adevărat disperată”.