Viktor Orban, păcălit de Vladimir Putin. Cât a plătit Ungaria pentru gazul rusesc la care a refuzat să renunțe

Ungaria a fost păcălită de Rusia în privința prețului pe care ar fi trebuit să-l plătească pentru gazul rusesc, scrie cotidianul independent Nepszava, potrivit agenţiei EFE.

În octombrie 2022, Ungaria a plătit mai mult pentru gazele din Rusia faţă de cât ar fi costat acestea pe piaţa europeană, în pofida faptului că Moscova a promis că le va vinde Budapestei la o cincime din valoarea la care se tranzacţionează în Europa, scrie publicația.

Potrivit datelor Oficiului Central de Statistică ungar (KSH), în octombrie 2022 Ungaria a plătit Gazprom un preţ de 2.493 euro pentru mia de metri cubi, cu 8% mai mult faţă de media preţului gazelor naturale ce s-au comercializat în aceeaşi lună pe piaţa de referinţă pentru Europa – TTF, care a fost de 2.305 euro/1.000 mc.

În total, în octombrie, Budapesta a plătit Moscovei 1,2 miliarde euro pentru un volum de 481 milioane metri cubi de gaze.

Considerat liderul european cel mai apropiat de Moscova, premierul ungar, Viktor Orban, a cerut ca țara sa să fie exceptată de la aplicarea plafonului la preţul gazelor importate din Rusia, lucru pe care l-a obținut. Solicitarea a fost făcută în contextul în care Ungaria cumpără 65% din gazele pe care le consumă din Rusia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Orban #gaz #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotaţiile la aur şi argint au crescut luni, investitorii analizând riscurile geopolitice sporite în urma capturării liderului venezuelean Nicolas Maduro de către SUA, transmite Bloomberg.

Pe piaţa spot, cotaţia aurului a crescut luni cu până la 2,1%, depăşind 4.420 dolari pe pe uncie, în timp ce argintul a câştigat aproape 5%. Preşedintele SUA, Donald Trump, a reafirmat duminică seara că Statele Unite sunt acum “la conducere” în Venezuela, în urma capturării preşedintelui Nicolas Maduro, ceea ce a provocat incertitudine cu privire la viitoarea guvernare a naţiunii sud-americane. Trump a spus că Washingtonul are nevoie de “acces total” la ţară, inclusiv la rezervele sale de petrol.

Episodul “a consolidat un context de incertitudine geopolitică”, a declarat Christopher Wong, analist la Oversea-Chinese Banking Corp din Singapore. Cu toate acestea, riscurile imediate sunt limitate, deoarece “evoluţiile din Venezuela indică o finalizare relativ rapidă, mai degrabă decât un conflict militar prelungit”, a spus Christopher Wong.

Scumpirea aurului vine după ce metalul preţios a înregistrat cea mai bună performanţă anuală din 1979, atingând o serie de recorduri pe parcursul anului trecut, graţie sprijinului din partea achiziţiilor băncilor centrale şi a intrărilor fondurilor tranzacţionate la bursă garantate cu lingouri. De asemenea, trei reduceri succesive ale dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA au fost un alt factor favorabil pentru metalele preţioase, care nu plătesc dobânzi.

Marile bănci mizează pe noi creşteri ale aurului în acest an, în special având în vedere că Fed se aşteaptă să continue să reducă dobânzile şi că Trump va schimba echipa de conducere a băncii centrale a SUA. Goldman Sachs Group Inc a avertizat luna trecută că scenariul său de bază este o creştere a cotaţiei aurului până la 4.900 de dolari pe uncie, cu riscuri în creştere.

La rândul său, argintul a crescut chiar mai mult decât aurul anul trecut, depăşind niveluri care până de curând păreau de neconceput. Pe lângă factorii care au ajutat aurul, argintul a beneficiat şi de îngrijorările susţinute că administraţia americană ar putea impune în cele din urmă tarife de import.

Luni la prânz, pe piaţa din Singapore, aurul a crescut cu 1,8%, ajungând la 4.409,84 dolari pe uncie. Argintul a crescut cu 3,5%, ajungând la 75,38 dolari pe uncie. Platina şi paladiul au crescut fiecare cu aproximativ 2%.