Viktor Orban, păcălit de Vladimir Putin. Cât a plătit Ungaria pentru gazul rusesc la care a refuzat să renunțe

Ungaria a fost păcălită de Rusia în privința prețului pe care ar fi trebuit să-l plătească pentru gazul rusesc, scrie cotidianul independent Nepszava, potrivit agenţiei EFE.

În octombrie 2022, Ungaria a plătit mai mult pentru gazele din Rusia faţă de cât ar fi costat acestea pe piaţa europeană, în pofida faptului că Moscova a promis că le va vinde Budapestei la o cincime din valoarea la care se tranzacţionează în Europa, scrie publicația.

Potrivit datelor Oficiului Central de Statistică ungar (KSH), în octombrie 2022 Ungaria a plătit Gazprom un preţ de 2.493 euro pentru mia de metri cubi, cu 8% mai mult faţă de media preţului gazelor naturale ce s-au comercializat în aceeaşi lună pe piaţa de referinţă pentru Europa – TTF, care a fost de 2.305 euro/1.000 mc.

În total, în octombrie, Budapesta a plătit Moscovei 1,2 miliarde euro pentru un volum de 481 milioane metri cubi de gaze.

Considerat liderul european cel mai apropiat de Moscova, premierul ungar, Viktor Orban, a cerut ca țara sa să fie exceptată de la aplicarea plafonului la preţul gazelor importate din Rusia, lucru pe care l-a obținut. Solicitarea a fost făcută în contextul în care Ungaria cumpără 65% din gazele pe care le consumă din Rusia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Orban #gaz #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.