Transnistria rămâne fără gazul din „rețeaua Orban”! Incertitudine totală

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, susține că unul dintre pilonii care au stat la baza regimului separatist din stânga Nistrului începe să se clatine, după ce livrările de gaz „gratuit” au fost sistate.

Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră”, unde oficialul a menționat că sistemul a funcționat ani la rând pe două elemente-cheie, dintre care unul, gazul fără plată, nu mai există.

„Erau două elemente care stăteau la baza acestui element separatist. Pe de o parte era gazul gratuit, care din 2024 s-a terminat și este oferit acum cu țârâita, prin anumite scheme”, a declarat Grosu.

Potrivit acestuia, schimbările recente din plan politic regional și european ar putea influența și dinamica din regiune, făcând referire inclusiv la evoluțiile electorale din Europa.

În context, livrările de gaze către regiunea transnistreană au fost preluate de MET Group (compania este condusă de milionarul Benjamin Lakatos n.a), companie maghiară care a început, la începutul anului 2025, să furnizeze metan după ce Gazprom a suspendat livrările la sfârșitul anului precedent. Potrivit datelor, MET livrează aproximativ 3,2 milioane de metri cubi de gaz.

Schema de aprovizionare implică livrarea gazului până la frontiera Republicii Moldova de către MET, după care acesta este preluat de Moldovagaz și direcționat către Transnistria. Plata ar fi fost realizată prin intermediul companiei NX General Trading L.L.C., agentul de plată fiind schimbat de mai multe ori pe parcursul anului 2025.

MET Group este un jucător important pe piața globală a gazelor, activ în peste 30 de piețe și cu o cifră de afaceri de circa 41 de miliarde de euro în 2023. Compania își extinde activitatea și în domeniul energiei regenerabile, dar și în sectorul gazelor naturale lichefiate (LNG), inclusiv prin proiecte în Statele Unite.

Conexiunile MET cu fostul premier Orban vin de pe urma faptului că Csaba Lantos, care a fost președinte al consiliului de administrație al MET, a devenit ministrul energiei din Ungaria sub Viktor Orbán la sfârșitul anului 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Criza politică din România pune presiune tot mai mare pe economie, iar leul a ajuns cea mai slabă monedă din Europa Centrală și de Est. După căderea Guvernului Bolojan și destrămarea coaliției de guvernare, moneda românească a înregistrat cea mai abruptă depreciere din istorie, în timp ce dobânzile la împrumuturi au rămas cele mai ridicate din regiune.

Analiștii economici susțin că instabilitatea politică a afectat direct încrederea piețelor financiare. PSD a ieșit de la guvernare, s-a aliat cu AUR și a susținut moțiunea de cenzură care a dus la demiterea Executivului. În acest context, presiunea asupra leului s-a accentuat, iar Banca Națională a României a fost nevoită să intervină din rezervele valutare pentru a menține cursul sub pragul de 5,1 lei pentru un euro.

Potrivit analiștilor de la Erste Bank, „instabilitatea politică în creștere cântărește greu în piață”, în condițiile în care cursul valutar continuă să urce, iar dobânzile se mențin peste 7%.

Deprecierea monedei românești începe deja să fie resimțită de populație. Cum România depinde în mare măsură de importuri, scumpirile afectează aproape toate domeniile – de la alimente și chirii, până la automobile și credite bancare. La casele de schimb valutar, euro a ajuns să fie vândut cu aproximativ 5,25 lei, un nivel record pentru piața românească.

Economiștii avertizează că inflația ar putea crește cu încă două procente din cauza evoluției cursului valutar. Ratele la creditele în euro au început deja să crească, iar chiria pentru un apartament cu două camere s-a majorat într-o singură săptămână cu peste 80 de lei.

Oficialii BNR recunosc că banca centrală poate doar să limiteze efectele, nu să rezolve cauza problemelor. „Încercăm să gestionăm situația cu toate resursele și armele pe care le avem la dispoziție, dar răspunsurile sunt în altă parte, nu sunt la Banca Națională”, au transmis reprezentanții instituției.

Îngrijorările se extind și în rândul agențiilor internaționale de rating. Standard & Poor’s a avertizat că România riscă o retrogradare a ratingului de țară, ceea ce ar duce la împrumuturi mai scumpe pentru stat și, implicit, la noi presiuni fiscale asupra populației. Și Fitch Ratings și-a exprimat temerile privind deteriorarea situației fiscal-bugetare pe fondul crizei politice.