Transnistria rămâne fără gazul din „rețeaua Orban”! Incertitudine totală

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, susține că unul dintre pilonii care au stat la baza regimului separatist din stânga Nistrului începe să se clatine, după ce livrările de gaz „gratuit” au fost sistate.

Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră”, unde oficialul a menționat că sistemul a funcționat ani la rând pe două elemente-cheie, dintre care unul, gazul fără plată, nu mai există.

„Erau două elemente care stăteau la baza acestui element separatist. Pe de o parte era gazul gratuit, care din 2024 s-a terminat și este oferit acum cu țârâita, prin anumite scheme”, a declarat Grosu.

Potrivit acestuia, schimbările recente din plan politic regional și european ar putea influența și dinamica din regiune, făcând referire inclusiv la evoluțiile electorale din Europa.

În context, livrările de gaze către regiunea transnistreană au fost preluate de MET Group (compania este condusă de milionarul Benjamin Lakatos n.a), companie maghiară care a început, la începutul anului 2025, să furnizeze metan după ce Gazprom a suspendat livrările la sfârșitul anului precedent. Potrivit datelor, MET livrează aproximativ 3,2 milioane de metri cubi de gaz.

Schema de aprovizionare implică livrarea gazului până la frontiera Republicii Moldova de către MET, după care acesta este preluat de Moldovagaz și direcționat către Transnistria. Plata ar fi fost realizată prin intermediul companiei NX General Trading L.L.C., agentul de plată fiind schimbat de mai multe ori pe parcursul anului 2025.

MET Group este un jucător important pe piața globală a gazelor, activ în peste 30 de piețe și cu o cifră de afaceri de circa 41 de miliarde de euro în 2023. Compania își extinde activitatea și în domeniul energiei regenerabile, dar și în sectorul gazelor naturale lichefiate (LNG), inclusiv prin proiecte în Statele Unite.

Conexiunile MET cu fostul premier Orban vin de pe urma faptului că Csaba Lantos, care a fost președinte al consiliului de administrație al MET, a devenit ministrul energiei din Ungaria sub Viktor Orbán la sfârșitul anului 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.