Transnistria rămâne fără gazul din „rețeaua Orban”! Incertitudine totală

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, susține că unul dintre pilonii care au stat la baza regimului separatist din stânga Nistrului începe să se clatine, după ce livrările de gaz „gratuit” au fost sistate.

Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră”, unde oficialul a menționat că sistemul a funcționat ani la rând pe două elemente-cheie, dintre care unul, gazul fără plată, nu mai există.

„Erau două elemente care stăteau la baza acestui element separatist. Pe de o parte era gazul gratuit, care din 2024 s-a terminat și este oferit acum cu țârâita, prin anumite scheme”, a declarat Grosu.

Potrivit acestuia, schimbările recente din plan politic regional și european ar putea influența și dinamica din regiune, făcând referire inclusiv la evoluțiile electorale din Europa.

În context, livrările de gaze către regiunea transnistreană au fost preluate de MET Group (compania este condusă de milionarul Benjamin Lakatos n.a), companie maghiară care a început, la începutul anului 2025, să furnizeze metan după ce Gazprom a suspendat livrările la sfârșitul anului precedent. Potrivit datelor, MET livrează aproximativ 3,2 milioane de metri cubi de gaz.

Schema de aprovizionare implică livrarea gazului până la frontiera Republicii Moldova de către MET, după care acesta este preluat de Moldovagaz și direcționat către Transnistria. Plata ar fi fost realizată prin intermediul companiei NX General Trading L.L.C., agentul de plată fiind schimbat de mai multe ori pe parcursul anului 2025.

MET Group este un jucător important pe piața globală a gazelor, activ în peste 30 de piețe și cu o cifră de afaceri de circa 41 de miliarde de euro în 2023. Compania își extinde activitatea și în domeniul energiei regenerabile, dar și în sectorul gazelor naturale lichefiate (LNG), inclusiv prin proiecte în Statele Unite.

Conexiunile MET cu fostul premier Orban vin de pe urma faptului că Csaba Lantos, care a fost președinte al consiliului de administrație al MET, a devenit ministrul energiei din Ungaria sub Viktor Orbán la sfârșitul anului 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Gigantul aerian german Lufthansa, care zboară și în Republica Moldova, își reduce estimările de profit pentru 2026, după ce factura anuală pentru combustibilul de aviație a ajuns la un nivel estimat de 9,3 miliarde de euro. Scumpirea kerosenului, alimentată de conflictul din Iran și de tensiunile de pe piețele energetice internaționale, pune presiune pe industria aviației, iar companiile avertizează că biletele de avion s-ar putea scumpi în 2027, potrivit Reuters.

Grupul Lufthansa a anunțat marți, 3 noiembrie, că estimează pentru întregul an 2026 un profit operațional cuprins între 1,7 și 2 miliarde de euro, față de intervalul anterior de 1,7–2,2 miliarde de euro. Astfel, limita superioară a prognozei a fost redusă cu 200 de milioane de euro, în principal din cauza costurilor mai mari pentru combustibil.

Potrivit companiei, cheltuielile totale pentru kerosen vor ajunge în acest an la aproximativ 9,3 miliarde de euro, cu circa 600 de milioane de euro peste estimările formulate în urmă cu câteva luni și cu aproximativ două miliarde de euro mai mult decât în 2025.

În pofida presiunilor financiare, Lufthansa a raportat rezultate peste așteptările analiștilor pentru trimestrul al treilea, perioadă care include sezonul estival și care este, în mod tradițional, cea mai profitabilă pentru transportatorii aerieni europeni.

Profitul operațional al grupului a ajuns la aproximativ 1,4 miliarde de euro în perioada iulie–septembrie, comparativ cu estimările analiștilor de 1,37 miliarde de euro. Totodată, veniturile au crescut cu 9%, până la 12,2 miliarde de euro, iar profitul net a avansat cu aproximativ 30% și a ajuns la 1,26 miliarde de euro.

Directorul general al Lufthansa, Carsten Spohr, a explicat că cererea ridicată pentru călătorii și disciplina strictă a costurilor au permis grupului să compenseze scumpirea combustibilului.

„Datorită creșterii veniturilor, pe fondul unei cereri constant ridicate și al unei discipline stricte a costurilor, am reușit să compensăm mai mult decât integral creșterea cheltuielilor cu combustibilul, de aproximativ jumătate de miliard de euro”, a declarat Spohr.

Compania a precizat că numai în trimestrul al treilea costurile pentru combustibil au crescut cu peste 500 de milioane de euro față de aceeași perioadă a anului precedent.

Un factor important care a limitat impactul scumpirilor este strategia de protecție împotriva fluctuațiilor prețurilor, cunoscută drept hedging. Lufthansa a anunțat că aproximativ 86% din necesarul de combustibil pentru 2026 este acoperit prin astfel de instrumente financiare, iar pentru 2027 proporția depășește deja 60%.

Cu toate acestea, expirarea treptată a contractelor de protecție încheiate anterior ar putea obliga companiile aeriene să cumpere combustibil la prețuri mai mari, ceea ce ar putea determina scumpirea biletelor de avion anul viitor.

Alți transportatori europeni, inclusiv Ryanair, au avertizat deja că prețurile ridicate ale kerosenului vor afecta profitabilitatea și ar putea impune măsuri suplimentare de reducere a cheltuielilor.

Directorul financiar al Lufthansa, Till Streichert, a declarat că rezultatul final pentru 2026 va depinde de evoluția cererii, prețul combustibilului și performanța diviziei Lufthansa Cargo în ultimul trimestru.

Grupul german observă o cerere deosebit de mare pentru biletele din clasele premium, precum și pentru zborurile către Asia și America de Nord. Aceste segmente contribuie la menținerea veniturilor, în ciuda costurilor operaționale ridicate.

Lufthansa a confirmat, totodată, că pentru întregul an 2026 nu anticipează o creștere a capacității de transport.

Analiștii Bernstein consideră că rezultatele relativ solide indică primele efecte pozitive ale programului de restructurare și eficientizare a companiei. În urma publicării rezultatelor financiare, acțiunile Lufthansa au crescut cu aproximativ 1,5% la deschiderea tranzacțiilor bursiere.