Transnistria rămâne fără gazul din „rețeaua Orban”! Incertitudine totală

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, susține că unul dintre pilonii care au stat la baza regimului separatist din stânga Nistrului începe să se clatine, după ce livrările de gaz „gratuit” au fost sistate.

Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră”, unde oficialul a menționat că sistemul a funcționat ani la rând pe două elemente-cheie, dintre care unul, gazul fără plată, nu mai există.

„Erau două elemente care stăteau la baza acestui element separatist. Pe de o parte era gazul gratuit, care din 2024 s-a terminat și este oferit acum cu țârâita, prin anumite scheme”, a declarat Grosu.

Potrivit acestuia, schimbările recente din plan politic regional și european ar putea influența și dinamica din regiune, făcând referire inclusiv la evoluțiile electorale din Europa.

În context, livrările de gaze către regiunea transnistreană au fost preluate de MET Group (compania este condusă de milionarul Benjamin Lakatos n.a), companie maghiară care a început, la începutul anului 2025, să furnizeze metan după ce Gazprom a suspendat livrările la sfârșitul anului precedent. Potrivit datelor, MET livrează aproximativ 3,2 milioane de metri cubi de gaz.

Schema de aprovizionare implică livrarea gazului până la frontiera Republicii Moldova de către MET, după care acesta este preluat de Moldovagaz și direcționat către Transnistria. Plata ar fi fost realizată prin intermediul companiei NX General Trading L.L.C., agentul de plată fiind schimbat de mai multe ori pe parcursul anului 2025.

MET Group este un jucător important pe piața globală a gazelor, activ în peste 30 de piețe și cu o cifră de afaceri de circa 41 de miliarde de euro în 2023. Compania își extinde activitatea și în domeniul energiei regenerabile, dar și în sectorul gazelor naturale lichefiate (LNG), inclusiv prin proiecte în Statele Unite.

Conexiunile MET cu fostul premier Orban vin de pe urma faptului că Csaba Lantos, care a fost președinte al consiliului de administrație al MET, a devenit ministrul energiei din Ungaria sub Viktor Orbán la sfârșitul anului 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Războiul purtat de Statele Unite împotriva Iranului a ajuns la șase luni și a generat deja costuri de aproximativ 38 de miliarde de dolari, potrivit unei evaluări a Congressional Budget Office (CBO), instituția nepartizană care oferă analize bugetare pentru Congresul american. Dacă ostilitățile continuă, cheltuielile ar putea crește cu aproximativ 3 miliarde de dolari în fiecare lună.

Estimarea include costurile înregistrate până la 1 august și vine în contextul în care administrația președintelui Donald Trump caută soluții pentru încheierea conflictului și redeschiderea completă a Strâmtorii Hormuz, una dintre principalele rute maritime pentru transportul mondial de energie.

CBO avertizează că efectele războiului s-ar putea resimți și în economia americană. Conflictul ar putea majora inflația din SUA cu aproximativ 0,5 puncte procentuale în primele trei luni ale anului 2027, în principal din cauza perturbărilor de pe piețele energetice.

Costurile estimate de CBO sunt apropiate de cifra de 37,5 miliarde de dolari prezentată în iulie de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. O parte importantă a cheltuielilor este legată de consumul accelerat de muniții. Potrivit CBO, refacerea anumitor stocuri americane ar putea dura aproximativ cinci ani, iar deficitul unor categorii de muniții, inclusiv al interceptoarelor pentru sistemele de apărare antirachetă, ar putea limita opțiunile Pentagonului în cazul unui nou conflict major.

În timpul audierilor din Senat, Hegseth a cerut aproape 90 de miliarde de dolari pentru refacerea rezervelor de muniții și a avertizat asupra unor posibile deficite critice. Administrația Trump respinge însă evaluările privind o eventuală lipsă de muniții. Casa Albă susține că armata americană dispune de suficiente resurse pentru atingerea obiectivelor stabilite de președinte, iar Pentagonul a negat, la rândul său, existența unei penurii care să-i afecteze capacitatea de operațiuni.

Cifra de 38 de miliarde de dolari nu reprezintă însă costul total al conflictului. CBO nu a inclus în calcul anumite cheltuieli, printre care cele generate de atacurile recente asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz și de loviturile asupra unor instalații militare americane din regiune. De asemenea, nu sunt incluse costurile dobânzilor pentru împrumuturile contractate pentru finanțarea războiului, care ar putea adăuga alte zeci de miliarde de dolari.

Conflictul pune presiune și mai mare pe finanțele Statelor Unite, în condițiile în care datoria publică totală a SUA a depășit 40 trilioane de dolari în august.