Vinurile și producția alcoolică vor fi scutite de certificate de conformitate

Parlamentul Republicii Moldova a adoptat în lectura a doua o inițiativă legislativă care elimină obligativitatea evaluării conformității pentru producția autohtonă de alcool și vin. Proiectul de lege are ca obiectiv aducerea legislației naționale în concordanță cu standardele Uniunii Europene în domeniul producției alcoolice și vitivinicole.

Odată cu eliminarea certificării, responsabilitatea pentru calitatea produselor revine integral agenților economici. Totuși, pentru aceeași producție provenită din import, certificarea rămâne obligatorie. Proiectul mai abrogă și necesitatea de a ține carnetul de viticultor, argumentând că acesta conține informații similare celor din factura fiscală și alte documente care însoțesc marfa la comercializare.

Noul proiect de lege reglementează condițiile generale privind calitatea producției alcoolice și stabilește responsabilitățile producătorului sau importatorului pentru calitatea produselor plasate pe piață.

În plus, pentru a facilita comercializarea producției, se propune o reducere a limitei de suprafață pentru înregistrarea în Registrul vitivinicol de la 0,15 hectare la 0,1 hectare. Aceasta va beneficia producătorii de struguri cu suprafețe mai mici, dar cu potențial pentru industria vinicolă, și pe cei cu struguri de masă, conform solicitărilor consumatorilor.

Inițiativa legislativă, elaborată de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, reprezintă un pas important către adaptarea la standardele europene și încurajează dezvoltarea și inovația în industria vinicolă autohtonă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prodcutie #alcool #vin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.