Visul american se scumpește: IT-iștii indieni, loviți de noua taxă pe vizele H-1B

22 Sept. 2025, 10:27
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Sept. 2025, 10:27 // Actual //  Ursu Victor

Decizia președintelui american Donald Trump de a impune, începând de duminică, o taxă de 100.000 de dolari pentru fiecare nouă viză H-1B zguduie puternic sectorul IT din India, evaluat la 283 miliarde de dolari, potrivit analiștilor și economiștilor citați de Reuters.

Industria indiană de tehnologie, care obține circa 57% din veniturile totale de pe piața americană, a beneficiat decenii întregi de programele de viză de muncă H-1B și de externalizarea serviciilor software și de business. India a fost anul trecut cel mai mare beneficiar al acestui program – 71% din vizele aprobate, în timp ce China s-a situat pe locul doi, cu doar 11,7%.

Noua taxă impusă de administrația Trump obligă giganți IT precum Tata Consultancy Services, Infosys, HCLTech, Wipro sau Tech Mahindra – care lucrează cu clienți precum Apple, JPMorgan Chase, Walmart, Microsoft, Meta și Google – să oprească rotațiile de angajați în SUA, să accelereze livrările din centre offshore și să crească angajările de cetățeni americani și deținători de green card.

„Visul american pentru lucrătorii aspiranți va fi mult mai greu de atins”, a comentat Ganesh Natarajan, fost CEO al Zensar Technologies, anticipând limitări serioase ale mobilității transfrontaliere și o creștere a activității în țări precum India, Mexic sau Filipine.

Organizația Nasscom, care reprezintă industria IT indiană, avertizează că măsura ar putea avea „efecte de undă asupra ecosistemului de inovație din America” și va afecta continuitatea proiectelor derulate pe teritoriul SUA.

Avocații de imigrare, asaltați de apeluri după decretul lui Trump, spun că noua taxă este extrem de ridicată și că firmele vor sponsoriza vize doar pentru roluri critice. „Accesul la programul H-1B va scădea semnificativ pentru mulți specialiști străini”, a declarat Vic Goel, partener la firma americană Goel & Anderson.

Măsura vine într-un context dificil pentru sectorul indian, care deja se confruntă cu creșterea taxelor pe externalizare (25%) și cu încetinirea cheltuielilor pentru proiecte IT în SUA, pe fondul presiunilor inflaționiste și al incertitudinilor comerciale.

Totodată, decizia Casei Albe ar putea accelera dezvoltarea centrelor de competență globală (GCC) din Canada, Mexic, America Latină și, mai ales, India, unde peste jumătate din GCC-urile mondiale sunt deja localizate. Potrivit unui raport Nasscom-Zinnov, India ar putea găzdui până în 2030 peste 2.200 de companii cu o piață de aproape 100 miliarde de dolari, generând circa 2,8 milioane de locuri de muncă.

„Vedem o nouă ordine mondială în economia serviciilor: mai multe GCC-uri în India, mai multă angajare locală în SUA, presiuni pentru automatizare și AI, mai puține vize H-1B și mai puțină mobilitate a forței de muncă”, a sintetizat Ray Wang, fondatorul Constellation Research.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

06 Iun. 2026, 15:25
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  Ursu Victor
06 Iun. 2026, 15:25 // Oameni şi Idei //  Ursu Victor

Președintele Asociației Prosumatorilor și Comunităților de Energie (APCE), Dan Pîrșan, a lansat un atac la adresa fostei șefe a companiei Electroca, Corina Popescu, al cărei nume este vehiculat pentru funcția de ministru al Energiei în viitorul Executiv de la București.

Într-o postare publică, Pîrșan susține că Popescu a ocupat de-a lungul timpului mai multe funcții-cheie în sectorul energetic, inclusiv cele de secretar de stat în Ministerul Energiei, director general al Transelectrica și director general al Electrica.

Acesta readuce în atenție episodul din mai 2022, când Corina Popescu a fost revocată din funcția de director general al Electrica înainte de expirarea mandatului. Potrivit lui Pîrșan, compania a anunțat inițial o compensație de aproximativ 400.000 de euro, însă raportările ulterioare ar fi indicat că suma totală acordată pentru încetarea anticipată a contractului de mandat s-a ridicat la circa 3,42 milioane de lei brut, echivalentul a aproximativ 680.000 de euro.
„Adică exact rețeta românească: pleci înainte de termen, dar nu pleci supărat. Pleci cu sute de mii de euro”, a afirmat liderul APCE.

În opinia sa, cazul ridică semne de întrebare privind responsabilitatea publică și mecanismele de verificare a eventualelor conflicte de interese în sectorul energetic, în contextul în care foști manageri și demnitari revin frecvent în poziții de influență în companii de stat, instituții publice sau firme de consultanță.

Pîrșan a declarat că România are nevoie de „energie, nu de uși rotative pentru protejații sistemului” și și-a exprimat speranța că discuțiile privind eventualele numiri în noul Guvern vor fi analizate atent.

Corina Popescu nu a comentat deocamdată public acuzațiile formulate de președintele APCE. Postarea reprezintă poziția autorului și nu conține concluzii ale unor instituții de control privind existența unor conflicte de interese sau încălcări ale legislației.