Visul american se scumpește: IT-iștii indieni, loviți de noua taxă pe vizele H-1B

22 Sept. 2025, 10:27
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Sept. 2025, 10:27 // Actual //  Ursu Victor

Decizia președintelui american Donald Trump de a impune, începând de duminică, o taxă de 100.000 de dolari pentru fiecare nouă viză H-1B zguduie puternic sectorul IT din India, evaluat la 283 miliarde de dolari, potrivit analiștilor și economiștilor citați de Reuters.

Industria indiană de tehnologie, care obține circa 57% din veniturile totale de pe piața americană, a beneficiat decenii întregi de programele de viză de muncă H-1B și de externalizarea serviciilor software și de business. India a fost anul trecut cel mai mare beneficiar al acestui program – 71% din vizele aprobate, în timp ce China s-a situat pe locul doi, cu doar 11,7%.

Noua taxă impusă de administrația Trump obligă giganți IT precum Tata Consultancy Services, Infosys, HCLTech, Wipro sau Tech Mahindra – care lucrează cu clienți precum Apple, JPMorgan Chase, Walmart, Microsoft, Meta și Google – să oprească rotațiile de angajați în SUA, să accelereze livrările din centre offshore și să crească angajările de cetățeni americani și deținători de green card.

„Visul american pentru lucrătorii aspiranți va fi mult mai greu de atins”, a comentat Ganesh Natarajan, fost CEO al Zensar Technologies, anticipând limitări serioase ale mobilității transfrontaliere și o creștere a activității în țări precum India, Mexic sau Filipine.

Organizația Nasscom, care reprezintă industria IT indiană, avertizează că măsura ar putea avea „efecte de undă asupra ecosistemului de inovație din America” și va afecta continuitatea proiectelor derulate pe teritoriul SUA.

Avocații de imigrare, asaltați de apeluri după decretul lui Trump, spun că noua taxă este extrem de ridicată și că firmele vor sponsoriza vize doar pentru roluri critice. „Accesul la programul H-1B va scădea semnificativ pentru mulți specialiști străini”, a declarat Vic Goel, partener la firma americană Goel & Anderson.

Măsura vine într-un context dificil pentru sectorul indian, care deja se confruntă cu creșterea taxelor pe externalizare (25%) și cu încetinirea cheltuielilor pentru proiecte IT în SUA, pe fondul presiunilor inflaționiste și al incertitudinilor comerciale.

Totodată, decizia Casei Albe ar putea accelera dezvoltarea centrelor de competență globală (GCC) din Canada, Mexic, America Latină și, mai ales, India, unde peste jumătate din GCC-urile mondiale sunt deja localizate. Potrivit unui raport Nasscom-Zinnov, India ar putea găzdui până în 2030 peste 2.200 de companii cu o piață de aproape 100 miliarde de dolari, generând circa 2,8 milioane de locuri de muncă.

„Vedem o nouă ordine mondială în economia serviciilor: mai multe GCC-uri în India, mai multă angajare locală în SUA, presiuni pentru automatizare și AI, mai puține vize H-1B și mai puțină mobilitate a forței de muncă”, a sintetizat Ray Wang, fondatorul Constellation Research.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

04 Aug. 2026, 16:31
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Aug. 2026, 16:31 // Actual //  bani.md

Asociația Națională „COPYRIGHT” și Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreților solicită autorităților să verifice legalitatea tranzacției de împăcare încheiate între AO „MORA”, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și Ministerul Justiției. Cele două asociații susțin că, în urma acestei înțelegeri, AGEPI și-a schimbat nejustificat poziția față de avizarea AO „MORA”, deși motivele invocate anterior pentru refuz nu ar fi fost înlăturate. În opinia lor, situația poate afecta drepturile celorlalte organizații de gestiune colectivă și funcționarea întregului sistem de administrare a drepturilor de autor și conexe.

Într-o conferință de presă la IPN, reprezentanții celor două organizații au anunțat că au sesizat Guvernul, Parlamentul și Președinția, solicitând examinarea circumstanțelor în care a fost încheiată tranzacția de împăcare și verificarea acțiunilor întreprinse de AGEPI în cazul AO „MORA”.

Președintele AN „COPYRIGHT”, Liviu Știrbu, a amintit că, pe 22 ianuarie, AGEPI a refuzat avizarea AO „MORA” ca organizație de gestiune colectivă, invocând informații prezentate de Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informații și Securitate. Potrivit acestuia, instituțiile au semnalat presupuse legături ale organizației cu un conducător al unor organizații de gestiune colectivă din Federația Rusă, precum și existența unor riscuri de securitate.

Liviu Știrbu a declarat că aceste informații nu au fost retrase și nici declarate nelegale, însă, pe 21 iulie, Ministerul Justiției și AGEPI au încheiat o tranzacție de împăcare cu AO „MORA”. Ulterior, pe 28 iulie, AGEPI și-a revocat decizia de refuz și a dispus reluarea procedurii de avizare.

„Considerăm că situația creată depășește limitele unui simplu litigiu administrativ și necesită o verificare interinstituțională completă, inclusiv prin prisma legalității, integrității procesului decizional și securității economice și informaționale a statului”, a afirmat președintele „COPYRIGHT”.

Autorul Eugeniu Turuta a declarat că tranzacția de împăcare nu produce efecte doar între părțile implicate în proces, ci poate influența întregul sistem de gestiune colectivă și drepturile organizațiilor deja avizate. În opinia sa, instanța și autoritățile nu au analizat impactul acordului asupra celorlalte organizații și nici nu au explicat motivele schimbării poziției AGEPI.

„În dreptul administrativ funcționează un principiu fundamental: autoritatea publică trebuie să-și motiveze deciziile. Atunci când își schimbă radical poziția, această obligație este cu atât mai importantă”, a mai spus Eugeniu Turuta.

Participanții la conferință au abordat și problema întârzierii desemnării colectorului unic al remunerațiilor pentru drepturile de autor și drepturile conexe. Ei susțin că, din cauza blocării procesului, autorii și interpreții nu și-au primit remunerațiile în acest an.

Interpretul Ian Raiburg a menționat că artiștii nu au încasat „niciun bănuț” în 2026 și a propus ca domeniul drepturilor de autor să fie gestionat de Ministerul Culturii, nu de AGEPI.

În același context, compozitorul Oleg Baraliuc a declarat că lipsa unui colector unic desemnat generează pierderi financiare importante pentru titularii drepturilor și a cerut explicații privind întârzierea procedurii.

Totodată, vorbitorii au anunțat că intenționează să inițieze o campanie de colectare a semnăturilor pentru demiterea conducerii AGEPI și pentru transferarea domeniului drepturilor de autor în subordinea Ministerului Culturii.

Solicitat de IPN pentru o reacție, Ministerul Justiției a redirecționat solicitarea către AGEPI, care a precizat că va reveni ulterior cu un răspuns. Reprezentanții AO „MORA” nu au răspuns, deocamd ată, solicitării de comentarii.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.