Vladimir Putin are un nou plan. Cum vrea să îngenuncheze Ucraina

Mutare disperată

Președintele rus spune că nu a luat însă o hotărâre clară în acest sens. Vladimir Putin anunțase recent că din totalul celor 300.000 de ruși vizați de mobilizarea parțială, 150.000 se află deja în zona de conflict, iar restul de 150.000 se află în centrele de instruire.

„Oricât ar fi de ciudat, am discutat și despre acest lucru. Va fi necesar să se analizeze această propunere în funcție de situație, de evoluția evenimentelor. Poate că unele formațiuni din zona operațiunii militare speciale vor fi schimbate cu altele. Totuși, toți vor avea statutul de participanți la acțiunile de luptă”, a declarat Vladimir Putin, potrivit Rador.

Acuzațiile soldaților

Liderul de la Kremlin a recunoscut pentru prima dată și că au existat probleme în ceea ce privește aprovizionarea soldaților trimiși să lupte pe frontul din Ucraina.

Soldații se plâng de luni de zile de condițiile în care sunt trimiși la război. Pe rețelele de socializare au apărut mai multe videoclipuri în care militarii spun nu au apă sau mâncare, că nu au primit haine și că o parte din armament este depășit sau are defecțiuni, relatează Reuters.

Militarii acuză și faptul că nu au fost instruiți și că sunt folosiți pur și simplu ca și carne de tun. Mulți dintre ei nu au primit nici banii promiși la încorporare.

Familiile soldaților spun și că aceștia sunt acuzați de dezertare și sechestrați dacă refuză să lupte, deși nu sunt echipați corespunzător. Canalul de Telegram Astra a anunțat că 300 de soldați ruși sunt ţinuţi într-un subsol din orașul Zaitseve din regiunea Lugansk după ce au refuzat să se mai întoarcă pe front.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.