Cel mai în vârstă fiu al lui Bernard Arnault, şeful LVMH, va conduce compania Christian Dior SE

Antoine Arnault, cel mai în vârstă fiu al lui Bernard Arnault – şeful LVMH, a fost numit director general al companiei holding Christian Dior SE, înlocuindu-l pe Sidney Toledano, de mulţi ani director în cadrul LVMH, transmite Reuters.

Christian Dior SE este o companie listată care deţine cea mai mare parte a participaţiei familiei Arnault în LVMH, cel mai mare grup de lux din lume.

Decizia va spori statutul lui Antoine Arnault, unul din cei cinci fii ai lui Bernard Arnault, toţi deţinând poziţii importante în LVMH, grupul din spatele caselor de modă Louis Vuitton şi Christian Dior.

Antoine Arnault, în vârstă de 45 de ani, şi sora sa Delphine, în vârstă de 47 de ani, sunt copiii din primul mariaj al lui Bernard Arnault.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

Alexandre Arnault (30 de ani) este director la Tiffany & Co, în timp ce Frederic Arnault (27 de ani) conduce TAG Heuer. Cel mai tânăr, Jean Arnault (24 de ani), este director de marketing şi dezvoltare a produselor la divizia de ceasuri a Louis Vuitton.

Bernard Arnault, în vârstă de 73 de ani, preşedinte şi director general LVMH, nu a numit în mod public un succesor pentru a conduce cel mai mare grup de lux din lume, construit prin achiziţii, începând cu Christian Dior SE.

Francezul Bernard Arnault este pe locul doi în topul celor mai bogaţi oameni din lume, conform datelor Bloomberg şi Forbes.

#Christian Dior #LVMH #Director #Bernard Arnault

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kievul ar trebui să aibă posibilitatea de a utiliza veniturile generate din activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei nu doar pentru achiziția de armament, ci și pentru acoperirea deficitului bugetar, a declarat adjunctul ministrului ucrainean de finanțe, Oleksandr Kava, citat de Financial Times.

„Între statele europene discuțiile continuă, dar poziția Ucrainei este clară: trebuie să primim aceste fonduri care provin din activele rusești înghețate”, a afirmat Kava.

Declarațiile oficialului vin pe fondul divergențelor între capitalele europene. Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat că aceste resurse ar trebui folosite strict pentru achiziționarea de armament, în timp ce Franța a cerut ca echipamentele cumpărate de Kiev să fie produse în Europa.

Ucraina, în schimb, insistă asupra unei flexibilități mai mari. „Avem nevoie de o anumită proporție. Este vital să acoperim deficitul bugetar, nu doar să finanțăm cheltuielile de securitate generate de război”, a punctat Kava.

Astfel, disputa rămâne deschisă între aliați: dacă banii proveniți din activele înghețate ale Rusiei vor merge exclusiv către industria de apărare sau vor fi utilizați și pentru stabilitatea financiară internă a Ucrainei.