Cel mai în vârstă fiu al lui Bernard Arnault, şeful LVMH, va conduce compania Christian Dior SE

Antoine Arnault, cel mai în vârstă fiu al lui Bernard Arnault – şeful LVMH, a fost numit director general al companiei holding Christian Dior SE, înlocuindu-l pe Sidney Toledano, de mulţi ani director în cadrul LVMH, transmite Reuters.

Christian Dior SE este o companie listată care deţine cea mai mare parte a participaţiei familiei Arnault în LVMH, cel mai mare grup de lux din lume.

Decizia va spori statutul lui Antoine Arnault, unul din cei cinci fii ai lui Bernard Arnault, toţi deţinând poziţii importante în LVMH, grupul din spatele caselor de modă Louis Vuitton şi Christian Dior.

Antoine Arnault, în vârstă de 45 de ani, şi sora sa Delphine, în vârstă de 47 de ani, sunt copiii din primul mariaj al lui Bernard Arnault.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

Alexandre Arnault (30 de ani) este director la Tiffany & Co, în timp ce Frederic Arnault (27 de ani) conduce TAG Heuer. Cel mai tânăr, Jean Arnault (24 de ani), este director de marketing şi dezvoltare a produselor la divizia de ceasuri a Louis Vuitton.

Bernard Arnault, în vârstă de 73 de ani, preşedinte şi director general LVMH, nu a numit în mod public un succesor pentru a conduce cel mai mare grup de lux din lume, construit prin achiziţii, începând cu Christian Dior SE.

Francezul Bernard Arnault este pe locul doi în topul celor mai bogaţi oameni din lume, conform datelor Bloomberg şi Forbes.

#Christian Dior #LVMH #Director #Bernard Arnault

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Peste 600 de milioane de lei au fost contabilizate eronat, subevaluate sau raportate necorespunzător la Ministerul Afacerilor Interne, arată auditul Curții de Conturi pentru anul 2025. Auditorii au descoperit active înregistrate greșit de 260 de milioane de lei, patrimoniu subevaluat cu 189 de milioane lei, granturi supraevaluate cu 156 de milioane de lei și alte milioane raportate eronat în cheltuieli și reparații.

Raportul scoate la iveală și probleme în gestionarea parcului auto al MAI. La sfârșitul anului trecut, ministerul administra 3417 mijloace de transport, dintre care 405 erau nefuncționale, iar aproape 1247 de vehicule funcționale nu aveau sisteme GPS instalate. În același timp, cheltuielile pentru parcul auto au ajuns la 123,1 milioane de lei, dintre care 93,2 milioane pentru combustibil și lubrifianți, iar 29,8 milioane pentru întreținere și asigurare. Curtea de Conturi a constatat utilizarea parțială a sistemului GPS, neconcordanțe între datele GPS și foile de parcurs, depășiri ale limitelor de parcurs și chiar cheltuieli pentru alimentarea unor mașini declarate nefuncționale.

Auditul mai arată că MAI nu a înregistrat în evidența contabilă 45 de edificii cu suprafața totală de peste 51 de mii de metri pătrați, iar în gestiunea ministerului figurau active uzate moral și fizic în valoare de 141 de milioane de lei, inclusiv clădiri abandonate, construcții nefinalizate și proiecte nevalorificate. Auditorii au identificat 51 de clădiri neutilizate sau aflate într-o stare avansată de degradare, dar și construcții abandonate de ani de zile, inclusiv o remiză de pompieri din Revaca, unde lucrările sunt blocate de peste 14 ani.

O altă problemă majoră a fost depistată la proiectul de dotare cu autospeciale pentru stingerea incendiilor, finanțat printr-un grant oferit de Agenția Japoneză de Cooperare Internațională. Potrivit Curții de Conturi, operațiunile financiare aferente proiectului, realizate în perioada 2022–2024, au fost recunoscute integral abia în 2025, după recepționarea autospecialelor. În rezultat, veniturile din granturi au fost supraevaluate cu 156,1 milioane de lei, iar cheltuielile – cu 3,4 milioane de lei.

Probleme persistă și la înregistrarea bunurilor la cadastru. Deși MAI a întreprins unele măsuri în 2025, la finalul anului rămâneau neînregistrate 247 de clădiri și 13 terenuri.

Raportul mai arată că infrastructura sistemului TETRA, utilizat pentru comunicațiile operative ale Poliției de Frontieră și ale Serviciului 112, figurează juridic în patrimoniul unei companii private, deși este utilizată de stat. Mai mult, bunuri strategice estimate la 31,2 milioane de lei au fost puse sub sechestru într-un litigiu comercial pentru datorii de circa 2,3 milioane de lei.