BNM: Depozitele în moneda națională s-au redus cu 2 miliarde de lei

21 Apr. 2022, 09:33
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
21 Apr. 2022, 09:33 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

Soldul depozitelor în moneda națională s-a micșorat cu 2,1 miliarde de lei comparativ cu luna precedentă și a constituit 46,3 miliarde de lei, reprezentând o pondere de 56,7 la sută din soldul total al depozitelor, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

În același timp, soldul depozitelor în valută (recalculat în lei) s-a micșorat cu 2 088,3 milioane lei, până la nivelul de 35 389,4 milioane lei, având o pondere de 43,3 la sută.

În luna martie 2022, depozitele noi atrase la termen au constituit 1,7 miliarde de lei, în descreștere cu 21,5 la sută față de luna martie 2021. Volumul depozitelor atrase a constituit în moneda națională – 1,1 miliarde de lei (-17,6 la sută față de luna precedentă și -21,2 la sută față de martie 2021). În valută recalculat în MDL – 632,5 milioane lei (-20,9 la sută față de luna precedentă și -22,0 la sută față de martie 2021).

Depozitele noi atrase au fost reprezentate, preponderent, de depozitele persoanelor fizice, cu o pondere de 60,52 la sută (38,4 la sută fiind depozitele atrase în moneda națională și 22,1 la sută cele în valută).

Din perspectiva termenelor de plasare, cea mai mare pondere revine depozitelor cu termene de la 6 până la 12 luni, reprezentând 33,8 la sută din totalul depozitelor atrase la termen, depozitele persoanelor fizice atrase la acest termen au constituit 25,7 la sută din totalul depozitelor.

În ceea ce privește rata dobânzii, la depozitele noi atrase la termen în moneda națională s-a majorat cu 0,43 p.p. Persoanele juridice au plasat depozite cu o rata medie de 3,52 la sută, persoanele fizice care practică activitate – cu o rată medie de 2,25 la sută, iar persoanele fizice – cu o rată medie de 6,68 la sută. La depozitele noi atrase la termen în valută s-a majorat cu 0,11 p.p. Persoanele juridice au plasat depozite cu o rată medie de 0,76 la sută, iar persoanele fizice – cu o rată medie de 0,31 la sută. Persoanele fizice care practică activitate nu au plasat depozite în valută.

În comparație cu martie 2021, rata medie la depozitele atrase în moneda națională s-a majorat cu 1,92 p.p., iar rata medie la depozitele în valută s-a micșorat cu 0,07 p.p.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.