Volatilitate pe piața cerealelor: Grâul și porumbul în scădere, floarea-soarelui în atenția traiderilor

În prima jumătate a lunii iunie, piețele cerealiere din Regiunea Bazinului Mării Negre au înregistrat creșteri semnificative ale prețurilor, alimentate de rapoartele despre recolta redusă din Rusia și interdicția Turciei privind importul de grâu. Totuși, în săptămânile a treia și a patra ale lunii, prețurile au scăzut abrupt, sub presiunea unei noi recolte abundente, potrivit directorului executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”, Iurie Rija.

În portul Constanța, prețul grâului a înregistrat o scădere rapidă, coborând cu 38 EUR/t în doar două săptămâni, până la 192 EUR/t. Această evoluție a fost reflectată și în alte regiuni: în Republica Moldova, prețurile grâului au urmat o traiectorie similară, atingând cote record la începutul lunii, dar coborând considerabil până la sfârșitul lui iunie.

„Prețul grâului a atins nivelul record – în regiunile centrale (Șoldănești, Florești) ajungea chiar la 3 500 lei/t (alimentar) și 3 200 lei/t (furajer)- preț care nu a mai fost înregistrat în acest sezon. La situația din 25 iunie 2024, valoarea grâului a coborât brusc la 2800 lei/t pentru alimentar și 2700 lei/t pentru cel furajer, preț luat pentru regiunile centrale ale țării. Traiderii naționali propun următoarele valori pentru grâu: Crist Valg SRL- 3000/3100 lei/t (recolta veche) livrat la elevator Iargara, Cereale Glodeni SRL- 2750-2800 lei/t (recolta veche) zona Nord. Ancom Agro SRL oferă prețul de 2350/2550 lei/t pentru recolta nouă livrată la elevatorul Gura Camencii”, susține Rija.

În ceea ce privește porumbul, piața a fost mai puțin activă, cu prețuri stabilizate în jurul valorii de 180 EUR/t în Constanța pentru recolta nouă. În paralel, Ministerul Agriculturii din Ucraina a revizuit în sus estimările producției de cereale pentru sezonul curent, în contextul unei creșteri a producției totale.

„În Republica Moldova prețul porumbului a scăzut și el la 3000 lei/t în regiunile centrale, după o creștere de până la 3500 lei/t înregistrată în prima săptămână a lunii iunie. Momentan, puțini traideri mai procură porumb. Prețul oferit de Demir-Agro SRL este de 3200 lei/t, cel oferit de Orom- Imexpo SRL este de 3400 lei/t – în portul Giurgiulești”, a punctat Rija.

Rapița românească a suferit și ea sub presiunea unei cereri limitate, prețurile stabilizându-se la aproximativ 440 EUR/t DAP Constanța, în timp ce recolta semințelor de floarea-soarelui în Bazinul Mării Negre a arătat o perspectivă pozitivă. În Moldova, interesul pentru floarea-soarelui a fost susținut, cu prețuri competitive oferite de traideri în diverse regiuni. Cantitățile rămase la cei existenți sunt de până la 25-50 tone, ce nu e semnificativ. Dar vorbim și de o piață fără cumpărător procesatorii nu cumpără, iar traiderii sunt interesați de a achiziționa ultimele volume în zona Giurgiulești. Prețul la floarea soarelui propus de Orom-Imexpo SRL este de 8200 lei/t în Giurgiulești, Cereale-Glodeni SRL propune prețul de 7200 lei/t în regiunea Nord, iar Ancom-Agro SRL prețurile de 7200/7300/7400 pentru zonele Nord, Centru și Sud respectiv.

În concluzie, piețele cerealiere din regiune se confruntă cu o volatilitate semnificativă în prețuri, influențate de condițiile meteorologice și de dinamica exporturilor și importurilor în context global. Traiderii și fermierii urmăresc cu atenție evoluțiile pieței în așteptarea unor oportunități favorabile de tranzacționare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comentariul expertului WatchDog.MD, Andrei Curăraru, despre campania de dezinformare pornită de agenții Kremlinului în urma declarației șefului Delegației UE în Moldova, Janis Mazeiks.

„Departe de a încerca să comentăm ceea ce zic diplomații despre vânzarea terenurilor agricole în Uniunea Europeană, simțim obligația de a preveni panică inutilă. Va fi „pământul vândut forțat străinilor” ca „preț” al integrării europene? Răspunsul e pe cât se poate de simplu. Vedeți hoarde de străini care să cumpere terenuri agricole în România sau Bulgaria? S-au transformat țările din Europa Centrală și de Est în ferme străine? Nu. Pentru că au negociat corect și au asigurat că investițiile în agricultură să vină în folosul țării și satelor unde vin.

România. Exemplul perfect că nu se vinde tot străinilor odată ce intri în UE. După aderare, au avut 7 ani de interdicție totală pentru vânzarea terenurilor agricole către străini. După aceea, da, străinii au putut cumpăra, dar cu reguli stricte. Trebuie să fii rezident timp de 5 ani, să desfășori activități agricole același termen și să ai 75% din venituri din agricultură.

Ungaria. O țară care a stabilit în Constituție că străinii nu au acces la pământurile agricole. Doar fermierii locali și din UE care îndeplinesc niște criterii stricte pot cumpăra teren. Fără șanse dacă nu sunt rezidenți de cel puțin 3 ani și activi în agricultură.

Polonia. A blocat vânzările către străini timp de 14 ani (!) după ce a intrat în UE, iar acum chiar și cei care pot cumpăra trebuie să locuiască acolo cel puțin 5 ani și să se apuce de agricultură.

Letonia. Cetățenii non-UE nu pot cumpăra deloc terenuri agricole, iar cei din UE trebuie să fie rezidenți permanenți și să treacă un test de limbă. Se pare că trebuie să știi mai mult decât cum să ari un câmp dacă vrei să cumperi teren în Letonia.

Croația. Ultima țară care a intrat în Uniune. Au avut un moratoriu de 10 ani, timp în care nimeni din afara țării nu putea cumpăra teren. După asta, s-au deschis piața, dar cu aprobări speciale de la Ministerul Agriculturii. Pot fi procurate 10 hectare de către persoane fizice rezidente și până la 100 hectare de către persoane juridice rezidente. Nu pot fi procurate pășuni și păduri.

Acum, să revenim la noi. Moldova nu va fi obligată să facă nimic ce nu e în interesul nostru național. Vom negocia dur și inteligent, exact așa cum au făcut celelalte țări. Nu va veni nimeni să ne dicteze cum să ne vindem pământul, pentru că fiecare țară din UE și-a protejat fermierii și a negociat condiții personalizate.

Dacă ne uităm la România, Polonia sau Croația, nu vedem nicio invazie de cumpărători străini care să fi preluat terenurile agricole. Așa va fi și pentru noi: cu reguli clare, cu garanții pentru agricultori și cu grijă pentru ceea ce contează cu adevărat – viitorul nostru comun”.

Andrei Curăraru, expert WatchDog.MD