Economia gâfâindă a Republicii Moldova, neperturbată de revoluția inteligenței artificiale

Fondul Monetar Internațional (FMI) a dezvoltat un indice care monitorizează cât de pregătite sunt țările lumii pentru inteligența artificială (IA), relevând unde se situează Republica Moldova. Raportul „AI Preparedness Index Dashboard” urmărește 174 de economii în funcție de infrastructura digitală, capitalul uman, politicile în domeniul muncii, inovarea, integrarea și reglementarea acestora.

Conform raportului, inteligența artificială poate crește productivitatea, stimula creșterea economică și majora veniturile. Cu toate acestea, IA ar putea elimina milioane de locuri de muncă și adânci inegalitatea. Cercetările FMI au arătat că IA este pe punctul de a remodela economia globală, punând în pericol 33% din locurile de muncă din economiile avansate, 24% din economiile emergente și 18% din țările cu venituri mici. Totuși, IA aduce și un potențial enorm de creștere a productivității și de creare a unor noi locuri de muncă și industrii.

Raportul relevă că statele cu economii solide și puternic industrializate sunt mai bine pregătite în fața provocărilor IA, incluzând statele din nordul Europei, SUA, Canada și China, care au un indice de peste 0,70. În contrast, Republica Moldova are un indice de 0,48, reflectând o economie subdezvoltată.

Majoritatea economiilor emergente și a țărilor cu venituri mici au o pondere mai mică a locurilor de muncă înalt calificate și, prin urmare, sunt probabil mai puțin afectate de IA. În același timp, aceste țări nu dispun de infrastructura sau de forța de muncă calificată necesare pentru a valorifica beneficiile IA, ceea ce ar putea agrava inegalitatea globală.

Economiile mai bogate sunt mai bine echipate pentru adoptarea IA decât țările cu venituri mici. Tabloul de bord al FMI privind indicele de pregătire pentru IA măsoară pregătirea economiilor în patru domenii: infrastructura digitală, capitalul uman și politicile privind piața muncii, inovarea și integrarea economică, precum și reglementările.

În majoritatea scenariilor, IA va agrava probabil inegalitatea generală, o tendință îngrijorătoare pe care factorii de decizie politică ar trebui să încerce să o prevină. Tabloul de bord este o resursă pentru factorii de decizie politică, cercetători și public, pentru a evalua gradul de pregătire în materie de IA și pentru a identifica acțiunile necesare pentru a asigura beneficiile IA pentru toți.

IA poate, de asemenea, să completeze competențele lucrătorilor, sporind productivitatea și extinzând oportunitățile. În economiile avansate, aproximativ 30% din locurile de muncă ar putea beneficia de integrarea IA. Lucrătorii care pot exploata tehnologia ar putea înregistra creșteri salariale sau o productivitate mai mare, în timp ce cei care nu pot rămâne în urmă. Lucrătorilor mai tineri le poate fi mai ușor să exploateze oportunitățile, în timp ce celor mai în vârstă le-ar putea fi greu să se adapteze.

Pentru factorii de decizie politică, economiile avansate ar trebui să extindă plasele de siguranță socială, să investească în formarea lucrătorilor și să acorde prioritate inovării și integrării IA. Coordonându-se la nivel global, aceste țări ar trebui să consolideze reglementările pentru a proteja oamenii de riscuri și abuzuri și pentru a întări încrederea în IA. Prioritatea politică pentru economiile emergente și în curs de dezvoltare ar trebui să fie crearea unei baze solide prin investiții în infrastructura digitală și în formarea digitală a lucrătorilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dezvoltata #tehnologie #economie #AI #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Portul Internațional Liber Giurgiulești, care reprezintă singura ieșire indirectă la mare a Republicii Moldova, a fost preluat integral de Portul Constanța. Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a anunțat că a finalizat vânzarea companiei ICS Danube Logistics, operatorul portului, după un proces internațional de selecție a investitorului.

Potrivit BERD, tranzacția a avut loc „în urma unui amplu proces global de fuziuni și achiziții”, scopul fiind identificarea „unui investitor strategic pe termen lung, angajat să continue dezvoltarea portului și să consolideze integrarea Moldovei în rețelele comerciale regionale și globale”. Compania românească a fost aleasă „în urma unui proces competitiv riguros” și a preluat 100% din acțiunile deținute de BERD la ICS Danube Logistics.

Instituția subliniază rolul esențial al portului Giurgiulești pentru economia Republicii Moldova, menționând că acesta „joacă un rol critic în menținerea lanțurilor de aprovizionare și susținerea stabilității economice”, gestionând peste 70% din importurile și exporturile maritime ale țării. De asemenea, BERD notează că importanța strategică a portului „a crescut semnificativ în ultimii ani”.

Noul proprietar s-a angajat să dezvolte în continuare infrastructura. Conform comunicatului, Portul Constanța va investi în „extinderea capacității, modernizarea infrastructurii și consolidarea rolului portului în coridoarele europene de transport și logistică”. Totodată, tranzacția ar urma să „întărească legăturile economice și comerciale dintre Moldova și România”.

BERD mai precizează că, pe durata procesului de vânzare, a colaborat cu autoritățile din ambele state pentru a asigura respectarea legislației și „un rezultat care să susțină sustenabilitatea pe termen lung a portului”.

Ieșirea BERD din acest proiect marchează finalul unei implicări începute în 1995, când banca a sprijinit construcția portului. Potrivit instituției, Giurgiuleștiul a devenit între timp „o poartă maritimă pe deplin dezvoltată și de importanță strategică”, care intră acum „într-o nouă etapă de proprietate strategică pe termen lung”.

BERD nu a anunțat suma tranzacției, însă anterior Guvernul României a alocat în acest scop 281 de milioane de lei (circa 56 de milioane de euro).