Vor avea și ungurii Golden Gate-ul lor. Când va fi deschis cel mai mare pod peste Dunăre

Proiectul celui mai mare pod din Ungaria este în termenul stabilit. Podul peste Dunăre, care leagă județele Bács-Kiskun și Tolna, își capătă treptat forma finală.

Potrivit ultimelor informații, instalarea terasamentelor atât pe ramurile podului Kalocsa (județul Bács-Kiskun) cât și pe Paks (județul Tolna) este finalizată în proporție de peste 50 la sută, iar ultimul terasament este de așteptat să fie ridicat la sfârșitul anului 2023, scrie un portal de știri local despre lucrările de construcție a Podului Dunărea Kalocsa, citat de Hungary Today.

Prelungirea structurii podului de pe malul drept a fost finalizată recent și au început lucrările de zidărie. De asemenea, au început lucrările la structura de cadru din beton armat pentru drumul de epurare din partea superioară a terasamentului de protecție împotriva inundațiilor și racordarea la nivel separat la drumul 512.

Podul Dunării Kalocsa-Paks este un pod rutier planificat peste Dunăre, care face legătura între Paks și Kalocsa. Va fi al 20-lea pod de pe porțiunea maghiară a Dunării. Ministerul Transporturilor a dispus proiectarea podului pe 27 noiembrie 2015.

După două licitații nereușite, selecția proiectantului podului Dunărea Kalocsa-Paks a avut succes la a treia încercare. La 27 mai 2020, a fost anunțat că Duna Aszfalt Kft va realiza faza de construcție.

István Wunderlich, manager de proiect al companiei Duna Aszfalt, a subliniat recent că al cincilea dig, care se ridică la 40 de metri deasupra nivelului mediu al apei Dunării, are acum patru niveluri de 16 cabluri înclinate pentru a suporta sarcina podului de sine stătător, în timp ce pe al șaselea dig, experții au întins trei niveluri cu 12 cabluri înclinate.

István Wunderlich a menționat că au fost finalizate și barajele de piatră pentru deviarea apei Dunării în noua albie, atât în amonte, cât și în aval ale noului pod. Scopul acestor baraje este deviarea debitului principal al râului într-o direcție favorabilă noului pod, reducând sarcina pe pilonii podului nou. E de așteptat ca podul să fie finalizat în vara anului 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Dunare #pod #Ungaria

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Patru consorții ar urma să construiască centrale eoliene de 170 MW în Republica Moldova, iar proiectele vor include și baterii de stocare a energiei. Ministerul Energiei a elaborat un proiect de hotărâre a Guvernului prin care propune acordarea statutului de producător eligibil mare investitorilor desemnați câștigători ai unei licitații organizate pentru dezvoltarea centralelor eoliene terestre.

Licitația a vizat o capacitate sprijinită de până la 170 MW, iar condiția principală a fost instalarea unei capacități minime de stocare de 0,25 MWh pentru fiecare MW de energie eoliană sprijinită. În total, cele șapte oferte declarate câștigătoare însumează 170 MW de capacitate sprijinită și 150,57 MWh de capacități de stocare, în timp ce puterea instalată totală a centralelor ajunge la 181,5 MW.

Cel mai mare pachet de proiecte aparține consorțiului „Lumina Noastră”, care va dezvolta patru centrale cu o capacitate totală de 54 MW. Acestea sunt prevăzute la Hîrtop, raionul Cimișlia – 10 MW, Rădeni, raionul Strășeni – 12 MW, Olănești, raionul Ștefan Vodă – 8 MW, și Negureni, raionul Telenești – 24 MW. Pentru fiecare proiect este prevăzută o capacitate de stocare de 30 MWh.

Un proiect de 40,5 MW va fi realizat de consorțiul „Navitas Energy” și „Elteprod Invest”, la Cioburciu, raionul Ștefan Vodă, cu o baterie de stocare de 10,125 MWh. Tot la Cioburciu este prevăzut un proiect de 35 MW al consorțiului „Leafwind Energy” și „Oromaxmontaj”, cu o capacitate de stocare de 10,32 MWh.

Al patrulea câștigător este consorțiul „Summa FIBA Enerji”, care va dezvolta o centrală cu o putere instalată de 52 MW în raionul Criuleni. Statutul de producător eligibil mare se acordă însă pentru 40,5 MW, iar capacitatea de stocare aferentă este de 10,125 MWh. Pentru această centrală va fi necesară separarea fizică și contorizarea distinctă a energiei pentru partea sprijinită prin schema de stat și pentru energia comercializată pe piață.

În total, în cadrul procedurii au fost depuse 16 oferte, dintre care 14 au fost admise și calificate în etapa finală. Câștigătorii au fost desemnați pe principiul celui mai mic preț. Prețurile ofertate de proiectele selectate variază între 1,2398 și 1,2528 lei/kWh, iar documentul indică un preț mediu ponderat de aproximativ 1,2467 lei/kWh.

Proiectele vor beneficia de schema de sprijin „preț fix/prima variabilă”, autorizată de Consiliul Concurenței. Energia produsă direct de centralele eoliene va fi eligibilă pentru această schemă, în timp ce energia preluată din rețea și ulterior livrată înapoi prin baterii nu va beneficia de sprijin și va fi decontată la prețul pieței.

Investitorii vor avea la dispoziție cel mult 36 de luni de la publicarea hotărârii Guvernului în Monitorul Oficial pentru a pune în funcțiune centralele și instalațiile de stocare. Furnizorul central de energie electrică urmează să semneze contractele de achiziție în termen de 10 zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a hotărârii.

Ministerul Energiei susține că măsura va contribui la consolidarea securității energetice și la obiectivul Republicii Moldova ca, până în 2030, 27% din consumul final de energie să provină din surse regenerabile.

#parcuri eoliene #energie regenerabilă